sâmbătă, 31 octombrie 2015

Rubidiu – cunoștințe și întrebuințări generale

Rubidiul, din rubidos=roșu închis, a fost descoperit de către Bunsen și Kirchhoff din analizele efectuate asupra lepidolitului. Este găsit și în pollucit și în mineralele de litiu, microclinul. Rubidiu înlocuiește de obicei cesiu.

Axente Sever  Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, București, Editura Albatros, 1981, p. 196; Nicolae Petrulian, Zăcăminte de minerale utile, București, Editura Tehnică, 1973, p. 442.

miercuri, 28 octombrie 2015

Materii prime pentru producerea firelor și fibrelor chimice

- chimizarea petrolului – fenol, ciclohexan, p-xilen etc.
- chimizarea metanului – acetilenă, metanol etc.
- celuloză din stuf, rășinoase și foioase
- produse ale industriei chimice anorganice

Sursa: Mihail Florescu, Industria chimică și petrochimică din România. Studii și articole, București, Editura Tehnică, 1972, p. 127.

joi, 22 octombrie 2015

Ouă pentru oțeluri, un schimb comercial din primăvara anului 1948

Direcțiunea Generală Căilor Ferate Române – Direcțiunea Aprovizionării Materialelor se adresa la 19 mai 1948 Secretarului General al Ministerului Comerțului, Gogu Rădulescu, pentru a reuși să se importe din Austria ,,oțeluri și mașini portative pneumatice, în compensație cu ouă”. Pentru Direcțiunea Generală CFR, problema era că ,,întrucât din această compensație cursul dolarului revine la circa 300 lei”, se dorea ,,a schimba contrapartida de export cu alte mărfuri românești pentru ca cursul dolarului să revină la nivelul cursului oficial”.
După mijlocul lui iunie, Tolai din partea firmei exportatoare, adică Româno-Export s.a. de Stat pentru Import-Export București, scria că nu poate face acest lucru, ținând cont că deja nouă vagoane de ouă au fost exportate. Iată de fapt ce exportam și ce importam:
,,Firma exportatoare: Româno-Export s.a. de Stat pentru Import-Export București.
Marfa: ouă.
Calitatea: 52-53 gr. buc.
Cantitatea: 34 vagoane, adică 6666 lăzi a 720 buc. 1 ladă a 480 bucăți.
Preț unitar: lei 9072/lada de 720 buc., respectiv lei 6048/lada de 480 buc.; în devize: șilingi austr. 300/lada de 480 buc., resp. șilingi austr. 200/lada de 480 buc.
Valoarea totală: lei 60.480.000 în devize: șilingi austr. 2.000.000 minus comision extern de 0,65% = șilingi austr. 1.987.000.
Importator: Căile Ferate Române prin «Sud-Est Continentala» s.a.r. București
Marfa: oțeluri și piese diferite «Gebruder Boehler & Co.» Wienna.
Calitatea: conform tipurilor indicate în facturile proforma din 7.II.1948 și 1.III.1948 vizate de noi și aflate la dosar.
Cantitatea: circa 375.000 kgr. Diferite oțeluri și 985 buc. Piese diferite perf. kg. Sau piesă – cf. facturilor.
Valoarea totală: lei 60.480.000; în devize: șilingi austr. 1.987.000”.

Cursul leu-șiling austriac era stabilit la 30,45 lei pentru un șiling austriac, paritatea devizei 1 dolar american = 10 șilingi austrieci, iar operațiunea comercială trebuia să se realizeze în 60 de zile, din punct de vedere al exportului, în timp ce importul, în 6 tranșe repartizate pe șase luni, din momentului exportului. Transportul mărfurilor se realiza pe calea ferată și Dunăre.
La această propunere comercială, Direcția Generală a Industriei se exprimase încă din martie cu un aviz nefavorabil (,,avem 429 tone oțel special neimportat din URSS”, mai erau alte 600 tone, plus că se spunea clar, ,,fabricăm și în țară cantități însemnate” și se adăuga și faptul că ,,exportul de ouă, acum înainte de Paști, afectează prețul intern la acest aliment de strictă necesitate”), în timp ce Gogu Rădulescu aviza favorabil: ,,de acord a se exporta ouă contra oțelului Boehler, 12.IV.1948”.
Pentru a media opiniile divergente în cadrul acestei probleme create au fost realizate mai multe analize interesante. Nu le prezentăm în detaliu, spicuim printre rânduri câteva afirmații-concluzii: ,,sistemul de procurare din Austria pe bază de compensații a fost, este și rămâne oneros pentru economia noastră”, ,,termenele în care se obțin mărfurile sunt de fapt mai lungi decât dacă s-ar face comenzi direct din Anglia” și ,,austriecii însăși recunosc desavantagiile noastre în schimburile cu ei, în sensul că noi calculăm prețurile mondiale și ei socotesc prețurile interne”.
Ce-i mai grav este că nu a fost singurul caz, noi am importat tot oțeluri, tot din Austria, dar contra glicerină, contra benzină auto etc., ca la final să aflăm și că ,,se vor continua încă 7 asemenea operațiuni și-n 1949”.

Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Economică, dosar 1/1948, f. 1-18.

Scandiu – cunoștințe și întrebuințări generale

Dacă Mendeleev a bănuit existența unui nou element chimic, onoarea de a-l descoperi i-a revenit lui C. F. Nilson în anul 1879, după mai multe cercetări asupra mineralului euxenit (bogat la rândul lui în numeroase elemente chimice). Scandiul se găsește și în diopsid, hornblenda, thortveitit, concentratele de wolfram și staniu. Folosirea sa principală este în realizarea de aliaje cu aluminiu, wolfram, molibden și titaniu.

Axente Sever  Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, București, Editura Albatros, 1981, p. 216-218; Nicolae Petrulian, Zăcăminte de minerale utile, București, Editura Tehnică, 1973, p. 442.

miercuri, 21 octombrie 2015

Afinarea metalelor brute

Metalele brute obținute prin procesele pirometalurigce și hidrometalurgice sunt de cele mai multe ori compuse din elemente netrebuincioase care sunt îndepărtate prin afinare. Ea poate fi realizată prin diluare, oxidare, sedimentare, absorbție, reducere, electroliză sau rafinare chimică. Fiecare procedeu are propriile avantaje și dezavantaje, necesită prezența unor anumite instalații și componente și poate fi aplicat în anumite cazuri (de exemplu, rafinare pentru obținerea aluminei din bauxită).

Sursa: Bujor Almășan, Exploatarea și valorificarea zăcămintelor de substanțe minerale utile solide, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982, p. 169, 170.