joi, 27 martie 2014

Industria materialelor de construcţii: cariere şi fabrici (1948)



Exploatare de cariere de ardezie
Exploatare de cariere de piatră de construcţie de aragonit, de mică
Exploatare de cariere de cariere de granit şi piatră de bazalt
Exploatare de cariere de marmură
Exploatare de cariere de pietriş
Exploatare de cariere de nisip, piatră de construcţie, piatră de stâncă tare, quartz, alb mineral
Exploatare de cariere de gresie
Exploatare de cariere de nisip şi pietriş din albia Dunării cu ajutorul dragelor
Exploatare de cariere de pământ (argilă, humă, pământuri colorate, pământ pentru faianţă, caolin şamotă)
Fabrici pentru lucratul pietrei tăiate şi a marmurei
Fabrici de pietre de marmură
Fabrici de cretă
Fabrici de var
Fabrici de ipsos
Fabrici de ciment
Fabrici de articole de ardezie, piatră, de pardosit
Fabrici de plăci de gibs
Fabrici de obiecte de beton, ciment, piatră artificială (obiecte pentru ornamentarea clădirilor, vase de grădini, balustrade etc.)
Fabrici de cărămidă şi ţiglă
Fabrici de olane
Fabrici de vase de pământ ars
Fabrici de plăci de pavat
Fabrici de plăci de teracotă pentru sobe
Fabrici de produse refractare
Fabrici de obiecte de gresie
Fabrici de articole de faianţă
Fabrici de articole de porţelan
Fabrici de geamuri de sticlă turnată
Fabrici de sticlărie, vase, sticle, pahare, cristale, fiole şi baloane pentru lămpi şi baghete de sticlă, flacoane, intrumente de sticlă
Fabrici de oglinzi, vitrouri, stabilimente pentru poleitul şi argintatul sticlelor şi oglinzilor
Fabrici de sticlărie optică

Sursa: Anexa nr. 111-Fixarea coeficienţilor de rentabilitate asupra cifrei de afaceri pentru determinarea veniturilor nete impozabile ale întreprinderilor comerciale şi industriale pe exerciţiul 1948-1949, în ,,Colecţiune de legi, decrete, regulamente şi dispoziţiuni normative”, tomul XXVI, 1948, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, p. 287, 288.

miercuri, 26 martie 2014

Oficiul industrial al băuturilor spirtoase şi produselor de fermentaţie


Oficiul cuprindea în 1948 următoarele 77 de fabrici din următoarele tipuri: fabrici de spirt, de bere, de amidon, glucoză, de drojdie comprimată, de lichior (,,liquer” în 1948). Atribuţiile sale principale vizau organizarea colectării şi procurării de materii prime, condiţionarea, depozitarea şi transportul lor, repartizarea şi distribuirea materiei prime, semifabricatelor şi produselor finite şi stabilirea de cote pentru acestea.

Sursa: Anexa nr. 132-Fixarea atribuţiilor Oficiului industrial al băuturilor spirtoase şi produselor de fermentaţie, în ,,Colecţiune de legi, decrete, regulamente şi dispoziţiuni normative”, tomul XXVI, 1948, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, p. 354-362.

marți, 25 martie 2014

Coperta-4 caiet cu foi veline STAS 2019-80

Caietul cu foi veline, adică albe, fără sa aibă  linii ajutătoare trasate (dictando, matematică, portativ); în trecut acest gen de materiale (din piei de viţel) pe care se scria era foarte preţuit, iar această calitate s-a transmis într-o anumită măsură şi în comunism, chiar dacă la baza sa stăteau cu totul alte materiale.

luni, 24 martie 2014

Tipuri de fabrici pentru lână – 1948



Filatură de lână dărăcită;
Filatură de lână pieptănată;
Fabrici de ţesături de lână cu filatură de lână dărăcită;
Fabrici de ţesături de lână cu filaturi de lână pieptănată;
Fabrici de ţesături de lână fără filaturi;
Fabrici de abale, dimii şi pături;
Fabrici de postavuri militare;
Fabrici de împletituri de tricotaj de lână;
Fabrici de preşuri şi covoare de lână lucrate mecanic;
Fabrici de cloşuri de pălării;
Fabrici de cloşuri de pălării care fabrică şi pălării;
Fabrici de pâslă.

Sursa: Anexa nr. 111-Fixarea coeficienţilor de rentabilitate asupra cifrei de afaceri pentru determinarea veniturilor nete impozabile ale întreprinderilor comerciale şi industriale pe exerciţiul 1948-1949, în ,,Colecţiune de legi, decrete, regulamente şi dispoziţiuni normative”, tomul XXVI, 1948, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, p. 302, 303.

duminică, 23 martie 2014

sâmbătă, 22 martie 2014

Centrul civic comunal




În timpul regimului comunist nu puţine comune rurale au urcat la gradul de comune suburbane şi chiar oraşe datorită industrializării (colectivizarea şi sistematizarea localităţilor au avut de asemenea un rol important). Această tendinţă a fost creionată încă din anul 1948, când s-a dorit conturarea mult mai precisă a spaţiului rural, în jurul comunei şi centrului său civic. Conform unui Regulament pentru unele măsuri premergătoare planurilor de sistematizare, centrul civic al comunei era important să fie bine delimitat, aşezat central şi să fie format din: ,,primărie, şcoală, biserică, post de jandarmi, dispensar, baie populară, casă culturală etc.” [1] adică din clădiri publice. Scopul centrul civic era ca prin ,,această grupare de clădiri, să se creeze un centru comunal de o valoare urbanistică mai ridicată, care să constituie centrul vieţii publice locale” [2].

Industrializarea şi sistematizarea au afectat farmecul ruralităţii româneşti şi au fost introduse şi în zone care nu necesitau astfel de eforturi şi măsuri, dar în multe cazuri aveau şi efecte pozitive nu doar pentru comuna şi satele subordonate, ci şi la nivel mediu regional, iar odată cu dezvoltarea industrială şi integrarea mai strânsă în diferite fluxuri economice, aveau o importanţă crescută.
Problema satelor şi comunelor ca potenţiale centre industriale (locale) în timpul regimului comunist este un subiect interesant ce poate ar merita mai multă atenţie. 

[1][2] Regulamentul pentru unele măsuri premergătoare planurilor de sistematizare (Anexa 10), în ,,Colecţiune de legi, decrete, regulamente şi dispoziţiuni normative”, tomul XXVI, 1948, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, p. 354-362.1950, p. 273-282.