duminică, 22 septembrie 2013

Calculatoare româneşti şi alte produse informatice

Calculatoare Felix C-256, Felix C-32, C64, C64M (militar), C51, C-1024, C-8010;
Sistemul de operare Helios;
Subsistem de editare SESAM;
CIFA-1 - primul calculator românesc din Europa de Est, în afara U.R.S.S.
 MECIPT (Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timişoara) - primul calculator conceput în întregime în România;
Calculatoare Cobra, PRAE, HC 85, HC 90, CIP.

Sursa: Viorel Darie, Petre Rău, Amintiri din epoca Felix a calculatoarelor româneşti, Galaţi, 2011.

joi, 19 septembrie 2013

Instituţii româneşti din domeniul informaticii ante 1989

Institute de cercetare:
Institutul pentru Tehnică de Calcul
Institutul de cercetări Semiconductoare
Institutul de cercetări în informatică (1970)
Fabrici:
Fabrica de circuite integrate Băneasa
Fabrica de calculatoare Electronice (FCE) - construită în 1970
Fabrica de memorii Timişoara
Centre de calcul:
Centrul Teritorial de Calcul Suceava (C.T.C.), din cadrul Fabricii ,,Integrata" Suceava
Centrul de calcul de la Uzina ,,23 August" Bucureşti
Centrul Teritorial de Calcul din Iaşi
C.T.C. Târgu Mureş
C.T.C. Bacău, din cadrul Uzinei de avioane Bacău
C.T.C. din cadrul Combinatului siderurgic Galaţi

Sursa: Viorel Darie, Petre Rău, Amintiri din epoca Felix a calculatoarelor româneşti, Galaţi, 2011.

marți, 17 septembrie 2013

Calculatoare româneşti Felix

Primele calculatoare româneşti au purtat numele Felix C-512 şi Felix C-8010 şi au fost realizate după o licenţă cumpărată de la francezi pentru calculatorul IRIS 50. Această nouă cooperare cu francezii urma celei din industria de automobile de la Piteşti. Directorul Institutului de Cercetări în Informatică (I.T.C.), Vasile Baltac, afirma că numele primelor calculatoare româneşti a fost ales Felix pentru ca împreună cu Dacia, cealaltă investiţie franţuzească, să sugereze sintagma Dacia Felix, ,,aşa cum era denumită provincia romană de pe teritoriul Daciei!”.

Sursa: Viorel Darie, Petre Rău, Amintiri din epoca Felix a calculatoarelor româneşti, Galaţi, 2011, p. 13, 69.

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Marşul petroliştilor

 

 

Sursa: Cîntece de masă. Antologie, Editura de Stat şi Pedagogică, Bucureşti, 1958.

vineri, 13 septembrie 2013

Cântece de muncă în anii 1950

Cântece de muncă în anii 1950:

Marşul muncitorilor
Cîntecul minerului
Cei doi mineri
Marşul petroliştilor
Cale lungă drum de fier
Învîrtita de la Hunedoara
Unu Mai
Fuge trenul, fuge-n zbor
Cîntec de întrecere
Cîntecul ciocanelor
Construim socialismul
Tovarăşe, grăbeşte pasul
’Nălţăm furnaliştilor cîntare
Gatere şi circulare
Cîntecul siderurgiştilor
Sărbătoarea muncii
La Bicaz şi mai la vale

Sursa: Cîntece de masă. Antologie, Editura de Stat şi Pedagogică, Bucureşti, 1958.

joi, 12 septembrie 2013

Turism

,,Turism" este un joc de societate produs în comunism. La joc putea lua parte între 2 şi 6 jucători. Iată ce-şi propunea jocul:
,,Jocul Turism este conceput ca o călătorie pe meleagurile ţării noastre, călătorie ce poate fi făcută de 2-6 participanţi. Vor fi vizitate locuri pitoreşti, iar gazdele vor fi 25 unităţi turistice primitoare - hanuri, hoteluri - pe care sîntem siguri că veţi dori să le vizitaţi apoi şi în realitate".
 Jocul este asemănător cu mult mai cunoscutul ,,Monopoly". Un jucător dă cu două zaruri (,,cuburi cu cifre") pentru a se deplasa pe hartă cu maşinuţa care-l reprezintă în joc şi când ajunge pe o parcelă numerotată de la 1 la 25 are dreptul să ceară de la Administraţia de Turism (Banca din ,,Monopoly") autorizaţia de funcţionare pentru respectiva unitate turistică. În schimb când ajunge la o unitate turistică administrată de alt jucător, îi plăteşte acestuia sejurului corespunzător categoriei unităţii de cazare. Orice loc de cazare este la început de categoria a 3-a, el putând fi îmbunătăţit la categoria 2 şi ulterior 1, prin cartonaşe care se suprapun parcelei dorite (când jucătorul ajunge la propria parcela). La trecerea pe la Start jucătorii primesc 50 de puncte, există şi popasuri la parc şi tabără sau gări şi staţii de autobuz, dar şi cărţi Surpriză, pe care jucătorul care a ajuns în parcela Supriză le citeşte şi execută conform îndrumărilor. Parcelele şi autorizaţiile de funcţionare se pot vinde Administraţiei şi celorlalţi jucători, ei neavând voie să facă împrumuturi sau ,,alianţe". Jocul este câştigat de cel care adună cele mai multe puncte într-un timp stabilit de la începutul jocului. ,,Turism" este un joc de societate asemănător cu ,,Monopoly", adaptat temei de călătorie şi specificului României.
Sursa pentru regulamentul de joc: http://leonardo.radoiu.ro/.

luni, 9 septembrie 2013

Enigma

,,Enigma" este un joc de intuiţie fabricat în comunism, compus dintr-o tablă de joc, cartonaşe, pioni şi un regulament de joc.


Ipoteza şi intriga jocului
,,Cîţiva prieteni au plecat la o vînătoare de vulpi. La un moment dat au zărit un iepure care zăcea mort. Fiind o zi de iulie, deci într-un anotimp în care pentru protecţia faunei legea interzice sacrificarea unor astfel de animale, era clar că a avut loc un braconaj. Dar ENIGMĂ! Cine a omorît iepurele, unde şi cu ce a fost omorît! La acest trei întrebări, prin deducţii logice, sînteţi invitaţi să răspundeţi. Răspunsurile dv. Trebuie să corespundă celor trei cartonaşe «ENIGMĂ» din plic. Cîştigă jucătorul care reuşeşte să stabilească primul cine este vinovatul, arma folosită şi locul unde a fost ucis iepurele. SUCCES!

Prezentarea pe scurt a jocului
La Enigma pot participa între 3 şi 6 jucători. Scopul jocului este găsirea făptaşului de braconaj, a locului şi a armei folosite.
Pentru descoperirea făptaşului (Alina, Diana, Moş Flintă, Ochilă, Setilă, Sfarmă Piatră), armei (puşcă, arc, praştie, capcană, cuţit, otravă) şi a locului unde s-a petrecut acţiunea (în pădure, la munte, în poiană, lângă cascadă, lângă râu, în deltă, în câmp, lângă lac), jucătorii vor intra rând pe rând în rolul anchetatorilor/martorilor. După ce a adunat mai multe informaţii şi a formulat câteva ipoteze, fiecare anchetator va putea prezenta o acuzaţie atunci când crede că a adunat toate elementele necesare. Prin confruntarea cu elementele scoase de la începutul jocului (un făptaş, o armă, un loc) jucătorul va afla dacă a făcut o intituiţie corectă, câştigând astfel jocul. Dacă nu, cel care a greşit rămâne în joc doar pentru a servi celorlalţi jucători drept martor.

Elementele educative
Pe lângă abilităţi pe care jucătorii le capătă pe parcursul jocului (atenţie, deducţia, capacitatea de a interacţiona cu ceilalţi jucători pentru atingerea obiectivului), să remarcăm şi cealaltă componentă educativă a jocului, de conştientizare a săvârşirii unui delict rezumat şcolăresc în regulament: ,,Fiind o zi de iulie, deci într-un anotimp în care pentru protecţia faunei legea interzice sacrificarea unor astfel de animale, era clar că a avut loc un braconaj.

Sursa pentru regulamentul jocului Engima: http://leonardo.radoiu.ro/.

duminică, 8 septembrie 2013

Jocuri în comunism

În anii comunismului, în România, au fost fabricate mai multe genuri de jocuri de societate, fie ele clasice precum şah, scrabble, domino, go, puzzle, fie jocuri educative, de logică, de deducţie, construcţie, jocuri de cărţi şi multe altele. Despre câteva dintre ele am mai scris: Bunul Gospodar (în care jucătorul îşi mobilează un apartament şi face faţă la diferite evenimente care apar), jocuri de cărţi educative precum Căluşarul, Joc Muzical, Cine ştie mai multe poveşti? (îi mulţumesc lui Sebastian pentru informaţiile trimise prin email, pentru că datorită lor am reuşit să aflu acum numele acestor jocuri pe care le prezentam anul trecut). Despre multe alte jocuri se pot găsi pe diferite pagini de internet (Okazii, bloguri de autori, dedicate amintirilor/artefactelor din comunism) imagini şi descrieri, chiar regulamente de joc. Enumerăm câteva astfel de exemple, pe care le vom multiplica în articole viitoare:
Enigma - regulamentul de joc [1], [2], [3], [4].
Turism - regulamentul de joc [1], [2].
Să ne orientăm pe hartă - imagini ale acestui ,,joc instructiv cu hărţi" [1], [2], [3], [4].
Jocuri de cărţi din familia Păcălici - informaţii şi imagini [1], [2], [3], [4], [5]; regulament de joc Cine ştie mai multe poveşti [1].

miercuri, 4 septembrie 2013

Cîntecul minerului

Propaganda comunistă a influenţat şi muzica din societatea românească. În anii 1950 au început să fie compuse numeroase ,,cântece de muncă” centrate pe activitatea muncitorilor din industrie şi a ţărănimii muncitoare, unele fiind dedicate minerilor, petroliştilor, ceferiştilor siderurgiştilor, tractoriştilor şi nu numai. Făcând abstracţie de specificul propagandei comuniste de ani 1950, să considerăm aceste cântece şi drept marcă a influenţelor industrializării în cultura românească de atunci.
În rândurile următoare prezentăm un astfel de cântec dedicat minerului:

Cîntecul minerului

Versuri de V. Porumbacu
Muzica de D. Bughici

,,Cînd nu vezi încă întîia rază
Şi norii n-au albit pe cer
În galerii înaintează
Lămpaşul nostru de miner
Şi cînd ferestrele-n oraşe
Se luminează-n jur treptat
La subteran, în abataje
În şut minerii au intrat

Acum mai repede ortace,
Mai strînsă mîna pe ciocan
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman!

Dar altfel noi intram în mină
Cînd pentru domni trudeam în ea
Şi cînd pămîntul la lumină
Ducea-n spinare o lume rea
Noi ale văii calendare
Cu foi amare sîngerii
Le făuream în închisoare
Şi-n toiul grevelor la Jii

Acum mai repede ortace,
Mai strînsă mîna pe ciocan
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman!

Ştim acum tot ce viaţa-nseamnă
Ne-or proslăvi copii nepoţi
Şi cînd partidul ne îndeamnă
Noi răspundem toţi
Doar sîntem iarăşi vatra ţării
Grăbim furnal după furnal
Mînăm vagoane-n lungul zării
Cu roadele din cincinal

Acum mai repede ortace,
Mai strînsă mîna pe ciocan
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman
Cărbunii-s armă pentru pace
Temută aprig de duşman!”

Sursa: Cîntece de masă. Antologie, Editura de Stat şi Pedagogică, Bucureşti, 1958, p. 224, 225.