vineri, 30 august 2013

Întreprinderi industriale din judeţul Vaslui

În interiorul regiunii istorice Moldova, cel mai slab industrializat judeţ a fost Vaslui şi chiar unul dintre cele mai slabe din ţară. În aceste condiţii este chiar interesant de aflat care erau totuşi ramurile industriale care s-au dezvoltat şi care erau întreprinderile industriale construite. Iată o listă cu întreprinderile industriale din Vaslui:  

Întreprinderea de confecţii Bârlad
Întreprinderea de aparate de măsură şi control Bârlad
Întreprinderea de ulei ,,RepublicaBârlad
Întreprinderea de prelucrarea lemnului Vaslui (1967)
Întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui
Întreprinderea de ventilatoare şi reductoare Vaslui
Întreprinderea ,,Textila” Vaslui (1967)
Fabrica de şuruburi Vaslui
Fabrica de bumbac Huşi
Întreprinderea de tricotaje Huşi
Întreprinderea de prelucrarea legumelor şi fructelor Huşi

Pentru multe din aceste  întreprinderi am inclus un link către acest blog cu actul lor de înfiinţare sau pentru alte informaţii interesante. Majoritatea întreprinderilor sunt din industria uşoară, metalurgică şi a construcţiilor de maşini. Dintre toate întreprinderile amintite, cea de rulmenţi din Bârlad a fost unitatea industrială reprezentativă a judeţului Vaslui.

joi, 29 august 2013

Interior din Exploatarea Minieră Dilja

Mineri în Exploatarea Minieră Dilja, una dintre multele exploatări miniere ale Văii Jiului
Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/

marți, 27 august 2013

luni, 26 august 2013

Situaţia industrializării pe judeţe şi regiuni - 1970 - grafic şi concluzii

În anul 1970 judeţele pot fi clasate în trei categorii mari după numărul de întreprinderi industriale (sursa pentru datele statistice este ASR, 1991). Prima categorie cuprinde 19 judeţe (5 din Transilvania, 11 din Muntenia şi 3 din Moldova) care au până în 30 de întreprinderi industriale şi un număr mediu de salariaţi industriali ce nu depăşeşte 55.000. Cea de-a doua categorie este formată din 15 judeţe (6 din Transilvania, 4 din Muntenia şi 5 din Moldova) cu un număr de întreprinderi aflat în intervalul 30-60 şi care nu au mai mult de 90.000 de salariaţi industriali ca număr mediu. Ultima categorie este cuprinsă din doar 6 judeţe (5 din Transilvania şi 1 din Muntenia) care au între 60 şi 90 de întreprinderi industriale. Din punctul de vedere al numărului mediu de salariaţi industriali, aceste judeţe au între 55.000-120.000 salariaţi industriali. Cele 6 judeţe (Bihor, Braşov, Cluj, Prahova, Sibiu şi Timişoara) din această categorie industrială de elită pentru România anilor 1970, totalizau 30,39% din numărul total de întreprinderi industriale pe care le avea România, adică aproape o treime şi la fel şi în cazul numărului mediu de salariaţi industriali (33,46%). La nivel regional se observă că nu există judeţe din Moldova care să fie încadrabile în cea de-a treia categorie de judeţe, că judeţele din Transilvania sunt repartizate echilibrat în toate cele trei categorii şi că judeţele din Muntenia sunt cele mai numeroase în prima categorie, cu numărul cel mai mic de întreprinderi industriale. Media este 42,21 de întreprinderi industriale per judeţ, aproape jumătate din numărul de întreprinderi pe care îl înregistra judeţul Prahova în 1977 (88).

sâmbătă, 24 august 2013

Situaţia industrializării pe judeţe şi regiuni - 1970 - infografic


Situaţia industrializării pe judeţe şi regiuni – 1970 (concluzii)



Concluziile asupra industrializării pe judeţe şi regiuni în 1970 sunt exprimate în baza rezultatelor a doi indicatori: numărul mediu de salariaţi industriali şi numărul de întreprinderi. Utilizarea a doar doi indicatori are limitările sale, la fel şi folosirea datelor statistice în demersul nostru, cu toate acestea sunt câteva lucruri interesante care se observă.
În primul rând se pot delimita patru clase de judeţe industrializate după numărul mediu de salariaţi industriali. În prima categorie intră judeţele cu până la 30 de întreprinderi şi până la 25.000 număr mediu de salariaţi industriali. Din această categorie fac parte 15 judeţe (3 din Transilvania, 9 din Muntenia şi 3 din Moldova).
Un număr similar de judeţe compun şi cea de-a doua categorie de judeţe industrializate, cele cuprinse între 25.000 şi 55.000 număr mediu de salariaţi industriali şi cu un număr de întreprinderi industriale cuprins între  20 şi 55. Dintre cele 15 judeţe din categoria a doua, 6 sunt din Transilvania, 5 din Muntenia şi 4 din Moldova.
A treia grupă este formată doar din 8 judeţe (6 din Transilvania, 1 din Muntenia şi 1 din Moldova). Clasa de judeţe se află în intervalul 55.000-90.000 număr mediu de salariaţi industriali şi între 35 şi 80 de întreprinderi industriale.
În fine, cea de-a patra categorie de judeţe industrializate este una elitistă, formată doar din 2 judeţe, unul din Transilvania şi celălalt din Muntenia. Cele două judeţe sunt cuprinse într-un interval de 105.000-120.000 număr mediu de salariaţi industriali şi 65-90 întreprinderi industriale.
Cel mai slab industrializat judeţe din punctul de vedere al numărului mediu de salariaţi industriali a fost Ialomiţa (6.452), la fel şi după numărul de întreprinderi industriale (13). Judeţele Sălaj şi Bistriţa-Năsăud urmează îndeaproape judeţul Ialomiţa în aceste statistici.
Cel mai puternic industrializat judeţ după numărul de salariaţi industriali a fost judeţul Braşov (119.269), iar din punct de vedere al numărului de întreprinderi industriale, judeţul Prahova (88).
În 1970 erau 272 întreprinderi industriale în Moldova (8 judeţe) şi un număr mediu de salariaţi industriali de 280.178. În acelaşi timp şi la aceeaşi indicatori în Transilvania (16 judeţe) erau 731 de întreprinderi industriale şi un număr mediu de salariaţi industriali de 872.213, iar în Muntenia (16 judeţe) 494 întreprinderi industriale şi 483.735 număr mediu de salariaţi industriali.
În total existau 1497 de întreprinderi industriale şi un număr mediu de salariaţi industriali de 1.636.126, ceea ce conferă Transilvaniei ponderi de 48,83% în totalul numărului de întreprinderi industriale, Munteniei 32,99%; iar Moldovei 18,16%. După numărul mediu de salariaţi industriali ponderea Transilvaniei era de 53,30%; a Munteniei de 29,56% şi a Moldovei de 17,12%.

marți, 20 august 2013

Industria textilă – produse realizate în perioada 1951-1955


Produsul
1951
1952
1953
1954
1955
Fire de bumbac*
34186
38465
41885
42667
45574
Ţesături de bumbac**
173091
199965
196673
210206
243454
Fire de lână*
15569
15563
17043
16877
17664
Ţesături de lână**
27783
27401
29108
30171
31306
Fire de mătase artificială *
2050
1140
2187
2452
2622
Ţesături de mătase **
14200
14832
14403
15937
20701
Fire de in, cânepă şi mixte *
7396
7825
6775
6883
7826
Ţesături de in, cânepă şi mixte **
9935
10309
8661
9718
11244
Tricotaje de bumbac ***
40195
47177
48076
50257
56202
Tricotaje de lână ***
5591
5408
5598
5734
6598
Tricotaje de lână şi fire sintetice ***
10747
7507
5957
6656
8360
* produsele sunt exprimate în tone
** mii metri pătraţi
*** mii bucăţi
Sursa: I.P. Oleinik, Dezvoltarea industriei Romîniei în anii regimului democrat-popular, Bucureşti, 1960, p. 400-404 (anexa 22).