vineri, 28 iunie 2013

Întreprinderea poligrafică Oltenia - siglă

Sigla I.P. Oltenia

Tipuri de schiuri realizate în 1980

Tipul de schi şi utilizarea sa:
Turist - universal;
Cros - fond;
Super - universal;
Săgeata - fond;
Pitic - pentru copii;
Jet - sărituri;
Combi R - universal;
Ceahlău - agrement;
Postăvarul - universal;
Plastic - fond;
Topaz - agrement;
Rubin - agrement, slalom, slalom uriaş;
Safir - agrement;
Naţional - coborâre, slalom, slalom uriaş
Cristal - coborâre, slalom, slalom uriaş;
Experimental - agrement.

Ion Râmbu, Victor Dogaru, Ioan Florescu, Victor Iliescu (coord.), Tehnologia prelucrării lemnului, vol. II, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980, p 531, 532.

joi, 27 iunie 2013

Nomenclatorul indicatorilor tehnico-economici pentru fundamentarea eficienţei investiţiilor - 1976

Conform Decretului 420/1976 privind elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii o investiţie economică trebuia să îndeplinească anumite criterii pentru a fi demarată. Toate aceste criterii se regăseau în Nomenclatorul indicatorilor tehnico-economici pentru fundamentarea eficienţei investiţiilor. Prin acest nomenclator se stabileau şi în acelaşi timp şi detaliile viitoarei investiţii, precum varianta de profil şi de capacitate propusă, varianta de amplasament adoptată, varianta tehnologică susţinută, înscrierea indicatorilor în limitele aprobate la faza anterioară, avantajele faţă de obiective similare realizate sau aprobate şi aportul acţiunii proiectate asupra încadrării indicatorilor întreprinderii în nivelele planului cincinal.
1. Valoarea producţiei globale
2. Valoarea producţiei marfă
3. Valoarea producţiei nete
4. Valoarea totală a investiţiei
5. Valoarea importurilor
6. Cost unitar de producţie
7. Cheltuieli la 1000 lei producţiei marfă
8. Acumulări
9. Rentabilitate
10. Număr personal încadrat
11. Productivitatea muncii (fizică şi valorică)
12. Eficienţa fondurilor fixe
13. Durata de recuperare a investiţiei (din acumulări şi beneficiu)
14. Durata de realizare a indicatorilor (pentru producţie, pentru productivitate, cost, beneficiu, rentabilitate)
15. Indicatori de eficienţă la export a producţiei.
Fiecare indicator avea propriul mod de calculare. În ciuda acestui act legislativ şi a altora asemănătoare, multe investiţii în perioada comunistă nu au fost îndreptăţite economic spre a fi realizate. 

Sursa: Ion Râmbu, Victor Dogaru, Ioan Florescu, Victor Iliescu (coord.), Tehnologia prelucrării lemnului, vol. II, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980, p. 665-668.

miercuri, 26 iunie 2013

Numărul mediu al salariaţilor în Banat, Crişana şi Maramureş 1970-1990


Cel mai mic număr mediu al salariaţilor industriali din Banat, Crişana şi Maramureş în perioada 1970-1990 a fost înregistrat în judeţul Satu Mare (31639, 52702, 59436 salariaţi), iar cel mai mare număr mediu a fost stabilit în judeţul Timiş (83985, 127086, 126484 salariaţi).

Numărul mediu al salariaţilor în Transilvania 1970-1990


Cel mai mic număr mediu al salariaţilor industriali din Transilvania în perioada 1970-1990 a fost înregistrat în judeţul Sălaj (7805, 20959, 31170 salariaţi), iar cel mai mare număr mediu a fost înregistrat de fiecare dată în judeţul Braşov (119269, 181215, 168069 salariaţi).

marți, 25 iunie 2013

Structura de producţie a unui combinat textil


1. Producţia de bază
1.1. Filatura
1.1.1. Secţia de sortat şi de bataj
1.1.2. Secţia de cardat şi flaier
1.1.3. Secţia de ringuri
1.2. Ţesătorie şi finisaj
1.2.1. Secţia de pregătire
1.2.2. Secţia de ţesătorie nr. 1
1.2.3. Secţia de ţesătorie nr. 2
1.2.4. Secţia de pregătire şi finisaj
1.2.5. Secţia de vopsit şi imprimat
1.2.6. Secţia de finisaj
2. Producţia auxiliară
2.1. Secţia mecano-energetică
2.2. Secţia de construcţii
2.3. Depozitul de cărbuni pentru agregate energetice
2.4. Secţia de fusuri
2.5 Secţia de suveici
3. Gospodăriile de servire
3.1. Transport
3.2. Depozite
4. Organizaţiile de servire a personalului întreprinderii
4.1. Gospodărie, locuinţe
4.2. Cluburi
4.3. Reţea de învăţământ
4.4. Grădiniţa de copii
5. Producţia anexă
5.1. Secţia de prelucrare a deşeurilor

Sursa: Paraschiv Vagu, Roman Crişan, Organizarea şi planificarea unităţilor industriale, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977, p. 154.

Produse pentru sport realizate din lemn

Lemnul este folosit la realizarea a numeroase produse cu variate utilizări. Printre aceste produse se numără şi cele care sunt folosite în activitatea sportivă. Enumerăm câteva produse din lemn pentru sport şi tipul/tipurile de lemn folosit(e) pentru fabricarea lor: aparate de gimnastică (pin, frasin), arcuri pentru tir (frasin), suliţe (molid), crose pentru hochei de gheaţă (frasin, fag), rachete de tenis (frasin, mesteacăn, fag, platin, nuc, mahon, anin), schiuri (frasin, mesteacăn, pin, nuc), palete pentru tenis de masă (placaj de tei, lamele de tei, frasin, platin). La rândul lor aceste produse industriale pot fi împărţite în mai multe categorii în funcţie şi de eventualele lor utilizări.

Ion Râmbu, Victor Dogaru, Ioan Florescu, Victor Iliescu (coord.), Tehnologia prelucrării lemnului, vol. II, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980, p. 527.

luni, 24 iunie 2013

Numărul mediu al salariaţilor în Dobrogea 1970-1990


Cel mai mic număr mediu al salariaţilor industriali din Dobrogea în perioada 1970-1990 a fost înregistrat în judeţul Tulcea şi cel mai mare în Constanţa. În 1980 faţă de 1970 se observă o dublare a numărului mediu de salariaţi industriali în Constanţa, pe când judeţul Tulcea a avut nevoie de 20 de ani pentru o asemenea creştere. În consecinţă, în 1990, numărul mediu al salariaţilor industriali din Constanţa era mai mult decât dublu faţă de cel al Tulcei, dar acelaşi indicator al nivelului de industrializare însumat pentru Tulcea şi Constanţa era inferior unor judeţe, de exemplu din Muntenia, precum Argeş şi Prahova şi asemănător cu cel al Dâmboviţei.

duminică, 23 iunie 2013

Numărul mediu al salariaţilor în Muntenia 1970-1990



Cel mai mic număr mediu al salariaţilor industriali din Muntenia în perioada 1970-1990 a fost înregistrat în judeţul Ialomiţa (6452, 11649, 17788 salariaţi). La polul opus s-a situat de fiecare dată judeţul Prahova (110567, 173702, 206695 salariaţi). Se observă o mare discrepanţă între judeţele muntene în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi industriali pe care acestea le-au avut în perioada 1970-1990 (de exemplu, de la 6452 la 110567 salariaţi industriali în 1970). O situaţie rară se întâlneşte în cazul judeţului Giurgiu care are un număr mediul al salariaţilor industriali în scădere în anul 1990 faţă de 1980, cu atât mai surprinzător cu cât în 1980 s-a înregistrat o dublare a acestui număr faţă de 1970. Poate că de vină pentru această situaţie este un factor extern, reforma administrativ-teritorială din 1981, cea care a mărit numărul de judeţe din R.S.R. de la 39 (1968) la 40.

sâmbătă, 22 iunie 2013

Numărul mediu al salariaţilor în Oltenia 1970-1990


Cel mai mic număr mediu al salariaţilor în industrie din Oltenia în perioada 1970-1990 a fost înregistrat în 1970 în judeţul Olt (10551 salariaţi), iar în 1980 şi 1990 în judeţul Mehedinţi (29205; 37606 salariaţi). La polul opus s-a situat de fiecare dată judeţul Dolj în 1970, 1980 şi 1990 (45980; 77292; 92126 salariaţi).