joi, 31 ianuarie 2013

Combinatul de lianţi şi azbociment Târgu Jiu

Unitate industrială a ramurii industriale a materialelor de construcţii, Combinatul de lianţi şi azbociment (C.L.A.) Târgu Jiu a fost amplasat la Târgu Jiu în anul 1965 pentru a prelucra calcarul şi argila din carierele aflate în apropierea combinatului şi totodată pentru a contribui prin produsele realizate, la programul de construcţii rezidenţiale şi industriale din judeţul Gorj şi din cele învecinate. La sfârşitul anilor 1970 la C.L.A. Târgu Jiu se produceau : ciment, azbociment, produse ceramice, (cărămizi, ţigle ceramice), var, confecţii metalice şi piese de schimb pentru utilizare internă. Cimentul fabricat era exportat în ţări vecine precum Iugoslavia şi Bulgaria, dar şi în Iran şi în ţări arabe. Din import, C.L.A. Târgu Jiu folosea fibra de azbest pentru realizarea azbocimentului (cimentul care se folosea în majoritate pentru acest produs în raport cu fibra de azbest, era preparat special). La sfârşitul anilor 1970 se aprecia că un procent de 20% din producţia de ciment a ţării era realizată la C.L.A. Târgu Jiu.

Sursa :  Elena Harisiad, Nicolae Brînzan, Ion Mocioi, Judeţele patriei. Monografie. Judeţul Gorj, Bucureşti, 1980, p. 104-106.

miercuri, 30 ianuarie 2013

Fabrica de produse lactate Bucureşti

Interior din Fabrica de produse lactate Bucureşti; aspect din secţia de îmbuteliere a laptelui
Sursa : La Chambre de Commerce de la R.P.R., La Roumanie dans le commerce mondial 1944-1964, Bucarest, [1964].

marți, 29 ianuarie 2013

Cele mai importante întreprinderi industriale din judeţul Vrancea

La sfârşitul anilor 1970 cea mai mare parte a industriei judeţului Vrancea era amplasată în reşedinţa sa de judeţ, municipiul Focşani. Aici au fost construite şi îşi desfăşurau activitatea mai multe întreprinderi industriale : Combinatul pentru industrializarea lemnului (1963), Întreprinderea de dispozitive, ştanţe, matriţe şi scule aşchietoare, Fabrica de preparate din carne şi abatorul, Fabrica de produse lactate, Fabrica de pâine, Întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, Filatura de lână pieptănată, Fabrica de tricotaje, Fabrica de confecţii (1965), Secţia de coniac, vermut şi vin spumos. Şi pe parcursul anilor 1980 municipiul Focşani a continuat să rămână cel mai important centru industrial al judeţului Vrancea (de exemplu, în anul 1981 a fost construită Filatura de bumbac). În alte localităţi erau alte întreprinderi (de fapt în majoritate secţii), printre care de menţionat sunt cele din Mărăşeşti (Întreprinderea ,,Chimica”), Odobeşti (Secţia de produse ceramice), Adjud (Secţia de prefabricate din beton celular autoclavizat), Doaga (Secţia de tuburi premo) [1]. Chiar şi din această simplă enumerare de întreprinderi industriale reiese, pentru judeţul Vrancea, o dezvoltare industrială slabă, cel puţin în parametrii epocii analizate (anii 1970). Erau puţine întreprinderi aparţinând industriei grele (industria chimică era cel mai bine reprezentată), predominau cele ale industriei uşoare şi alimentare (e drept, cu tradiţie în judeţ), în special combinatele de vinificaţie care prelucrau strugurii unor podgorii renumite precum Odobeşti sau Panciu. În sprijinul celor afirmate vin şi datele statistice :  după numărul mediu al muncitorilor din industrie (18641) [2], Vrancea era unul dintre judeţele ţării care se clasau cel mai slab ţinând cont de acest indicator (Bacău, Bistriţa-Năsăud, Sălaj era chiar mai slabe, nu însă şi judeţul Vaslui cu un număr mediu al muncitorilor din industrie de 22700) [3] [4].

[1] Ion Pătraşcu, Ion Curocichin, Petrache Licsandru, Ionel Nistor, Judeţele patriei. Monografie. Judeţul Vrancea, Bucureşti, 1981, p. 65-80.
[2] [3] Direcţia Centrală de Statistică, ,,Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România 1981”, Bucureşti, 1981, p. 139-143.
[4] A se vedea şi http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2012/05/numarul-mediu-de-personal-muncitor-din.html

duminică, 27 ianuarie 2013

Întreprinderea de aluminiu Slatina

Întreprinderea de aluminiu Slatina
 Sursa pentru fotografie : Colecţia personală Eugen Mirel*.

Întreprinderea de aluminiu Slatina, realizată şi prin munca arhitecţilor Rodica Ciobanu şi Marcela Ştefan Puşchilă [1] era o întreprindere importantă pentru judeţul Olt, asigurând aproximativ o treime din producţia industrială a judeţului. În anii 1960 a purtat denumirea de Întreprinderea de aluminiu ,,16 Februarie" Slatina. Pentru o imagine referitoare la o altă întreprindere din ramura metalurgiei neferoase, Întreprinderea de alumină Tulcea se poate accesa pagina de aici. În imaginea de mai sus se poate observa o perspectivă de ansamblu a întreprinderii producătoare de aluminiu şi produse din aluminiu. De asemenea, pe lângă inscripţiile proprii epocii comuniste (,,Proletari din toate ţările uniţi-vă!"), se mai pot observa autoturisme TV şi Dacia şi oameni intrând pe poarta întreprinderii, într-o curte interioară înţesată de inscripţii şi panouri de propagandă comunistă.

[1] http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2012/12/arhitecti-de-fabrici-si-uzine.html

* secretar al Asociaţiei ,,Tradiţia Militară" .

miercuri, 23 ianuarie 2013

Maiştrii din industria petrolieră (1950)

În anul 1950, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri numărul 576, au fost clasificaţi şi încadraţi maiştrii şi tehnicienii care îşi exercitau meseriile lor în diferite ramuri ale economiei. De exemplu, în industria petrolieră au fost stabilite următoarele categorii de maiştri : maistru sondor, turlist, rafinor, distilator, laborant, tool-men (echipament), manipulant depozit, manipulant ţiţei în schele şi parc rezervoare, montaj şi reparaţii rafinării, mecanic întreţinere de instalaţii în şantiere petroliere (în epocă se folosea cuvântul ,,petrolifere"), montaj conducte, montaj rezervoare, reparaţii utilaj foraj, producţie, motoare, ateliere de schele petroliere, degazolinare, desalinare ţiţei, operaţiuni speciale petrol, instalaţii sanitare şi gaze. Şi meseriile din alte ramuri industriale şi economice au fost clasificate cu acelaşi prilej.

Sursa : Hotărârea Consiliului de Miniştri numărul 576 din 26 mai 1950 pentru introducerea de indicatoare tarifare pentru calificarea şi încadrarea maiştrilor şi tehnicienilor, în ,,Buletinul Oficial al Republicii Populare Române", anul II, nr. 47 din 30 mai 1950, p. 2.

duminică, 20 ianuarie 2013

Avioane construite în România (1949-1970)


I.A.R. – 811, avion sport şi turism, 1949, Uzina ,,Tractorul” Braşov
I.A.R. – 813, avion de şcoală, antrenament şi acrobaţie, 1950, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.A.R. – 814, avion de şcoală şi antrenament pentru bimotoare, sanitar şi de transport uşor, 1953, U.R.M.V. - 3 Braşov
R.M. – 12, avion experimental, 1953, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.A.R. – 817, avion utilitar, 1955, U.R.M.V. – 3 Braşov
M.R. – 2, avion de transport uşor, 1956, U.R.M.V. – 3 Braşov
R.G. – 6, avion de şcoală şi antrenament, 1957, I.F.I.L. Reghin
R.G. – 6 ,,Soim”, avion de antrenament şi turism, 1958, C.I.L. Reghin
R.G. – 7 ,,Soim III”, avion de antrenament şi acrobaţie, 1959, C.I.L. Reghin
I.A.R. – 818, avion utilitar, 1960, I.C.R.M.A. Bucureşti
R.G. – 8 H1 ,,Ţânţar”, 1960, C.I.L. Reghin
I.A.R. – 818 H, hidroavioan utilitar, I.R.M.A. Bucureşti
I.A.R. – 821, avion utilitar, 1967, I.R.M.A. Bucureşti
I.A.R. – 821 B, avion de şcoală, 1968, I.R.M.A. Bucureşti
I.S. – 23 A, avion utilitar, 1969, I.C.A. Braşov
B.N. – 2 Islander, avion de transport uşor, 1969, I.R.M.A. Bucureşti
I.A.R. – 822, avion pentru misiuni agricole, 1970, I.R.M.A. Bucureşti
I.A.R. – 823, avion utilitar, turism, de şcoală, 1970, I.M.F.C.A. 

*
C.I.L. = Combinat de industrializare a lemnului
I.C.A. = Întreprinderea de construcţii aeronautice
I.C.R.M.A. = Întreprinderea de construcţii şi reparaţii material aeronautic
I.F.I.L. = Întreprinderea forestieră de industrializare a lemnului 
I.M.F.C.A. = Institutul de mecanica fluidelor şi construcţii aerospaţiale 
I.R.M.A. = Întreprinderea de reparaţii material aeronautic
U.R.M.V. = Uzina de reparaţii material rulant

Sursa : Ion Gujdu, Gheorghe Iacobescu, Ovidiu Ionescu, Construcţii aeronautice româneşti 1905-1970, Bucureşti, p. 218-255.

marți, 15 ianuarie 2013

Întreprinderea de textile ,,13 Decembrie" Timişoara

Reclamă la produsul ,,Vucova", ţesătură realizată la Întreprinderea de textile ,,13 Decembrie" Timişoara
Sursa : ,,Viaţa economică", supliment, anul VI, nr. 16, 12 aprilie 1974, p. 1.

* ,,Viaţa economică" a fost o revistă ce a apărut între anii 1963-1974 şi în paginile căreia se puteau întâlni tratate problemele economice ale epocii, cu derapajele inerente ideologice.

duminică, 13 ianuarie 2013

Combinatul de industrializare a lemnului Târgu Jiu

Construirea combinatului a început în anul 1958 când erau prevăzute următoarele unităţi componente : fabrica de placaj, de cherestea, de parchete, mobilă curbată, plăci aglomerate.
În interiorul C.I.L. Târgu Jiu
Sursa : ,,Scînteia", 1981, nr. 5063.

joi, 10 ianuarie 2013

Întreprinderea de reparat motoare de avioane Bucureşti


Multe întreprinderi au cunoscut în anii 1950-1960 o serie de transformări importante. După naţionalizarea întreprinderilor din anul 1948, pentru o mare parte din ele a urmat o perioadă de reorganizare, comasare, schimbare a profilului de activitate ori a locaţiei şi altele asemenea. Printr-o astfel de reorganizare a trecut şi activitatea de reparat motoare de avioane. De exemplu, A.S.A.M. Cotroceni a fost transformată în 1948-1949 în Fabrica de maşini electrice ,,Dinamo”. În cadrul Fabricii de maşini electrice ,,Dinamo” erau organizate şi atelierele de reparat avioane şi motoare. Din anul 1951 s-a înfiinţat A.R.M.V. 2 Pipera (Bucureşti) cu utilaje de la secţia de aviaţie aparţinând I.C.A.R. (importantă fabrică de avioane din perioda interbelică) şi de la ,,Dinamo”. O noua transformare, mai precis o transferare, a avut loc între anii 1960-1963, când I.R.M.A. (Întreprinderea de reparat motoare de avioane), fosta A.R.M.V – 2 Pipera, s-a mutat la Băneasa. La I.R.M.A. au fost reparate în anii 1950-1960 mai multe motoare şi totodată s-a realizat şi un transfer tehnologic, pentru că întreprinderea a reparat nu doar motoare româneşti sau sovietice, ci şi din Franţa, S.U.A. sau Cehoslovacia. În toate aceste transformări organizaţionale, constantă şi importantă a fost şi activitatea desfăşurată de inginerul Şandru Gheorghe, remarcat în acea vreme pentru activitatea sa şi prin ordinele şi medaliile acordate.

Sursa : Iordache Constantin, Obreja Petru, Aviatori moldoveni, Bucureşti, 2007, p. 156-157.

miercuri, 9 ianuarie 2013

Planoare fabricate în România în perioada 1946-1969

numele planorului, tipul planorului, anul de fabricaţie, întreprinderea producătoare

Grünau Baby-II B, planor de şcoală şi antrenament, 1946,  S.E.T., I.C.A.R.
I.S. – 2, planor de antrenament, 1949, U.R.M.V. – 3 Braşov
R.G. – 1, planor de antrenament, 1950, I.F.I.L. Reghin
O.P. – 1, planor de acrobaţie, 1951, Şcoala de zbor fără motor de la Sânpetru
R.G. – 2, planor de performanţă, 1952, I.F.I.L. Reghin
R.G. – 3, planor de şcoală, 1953, I.F.I.L. Reghin
I.S. – 3, planor de performanţă, U.R.M.V. – 3 Braşov
R.G. – 4 ,,Pionier”, planor de şcoală, I.F.I.L. Reghin
I.S. – 3a, planor de performanţă, 1954, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 3b, planor de performanţă, 1954, U.R.M.V. – 3 Braşov
C.T. – 2, planor acrobatic de perfecţionare şi performanţă, 1955, A.R.M.V. – 2 Bucureşti (Pipera)
O.P. – 22, planor experimental, 1955, A.R.M.V. – 2 Bucureşti (Pipera)
I.S. – 3c, planor de performanţă, 1956, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 3d, planor de performanţă, 1956,U.R.M.V. – 3 Braşov
G.P. – 2, planor de şcoală şi antrenament, 1957, A.R.M.V. – 2 Bucureşti (Pipera)
R.G. – 5 ,,Pescăruş”, planor de performanţă, 1957, I.F.I.L. Reghin
R.G. – 9 ,,Albatros”, planor de performanţă, 1958, I.F.I.L. Reghin
I.S. – 3e, planor de performanţă, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 3f, planor de performanţă, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 4, planor de performanţă, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 7, planor de performanţă, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 9, planor de antrenament, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 9a, planor de antrenament, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 11, planor de antrenament şi performanţă, 1959, U.R.M.V. – 3 Braşov
I.S. – 8, planor de şcoală şi antrenament, 1960, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 8a, planor de şcoală şi antrenament, 1960, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 10, planor de performanţă, 1960, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 5, planor de performanţă, 1961, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 12, planor de şcoală şi antrenament, 1962, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 13, planor universal, 1962, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 18, planor de antrenament şi performanţă, 1965, I.I.L. Ghimbav
I.S. – 18/25, planor de antrenament şi performanţă, 1969, I.C.A. Braşov
*
A.R.M.V. = Atelierele de reparaţii material volant
I.C.A. = Întreprinderea de construcţii aeronautice
I.F.I.L. = Întreprinderea forestieră de industrializare a lemnului 
I.I.L. = Înteprinderea de industrie locală
U.R.M.V. = Uzina de reparaţii material rulant 
 
Sursa : Ion Gujdu, Gheorghe Iacobescu, Ovidiu Ionescu, Construcţii aeronautice româneşti 1905-1970, Bucureşti, p. 272-325.