marți, 31 iulie 2012

Ţesături tip mătase pentru îmbrăcăminte exterioară din fibre sintetice - 1979

Predeal
Posada
Predeluş
Bimbo
Zăgan
Barnard
Agata
Cardinal
Peneş
Athos
Lakme

Sursa : Decret prezidenţial nr. 78 din 2 martie 1979 privind măsuri pentru rentabilizarea unor bunuri de consum, în Consiliul de Stat, Colecţia de legi şi decrete, ianuarie-martie 1979, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1979, p. 374-375.

duminică, 29 iulie 2012

Pluguşorul industrial


Fragmente din Pluguşorul, apărut în organul de presă al C.I.C. Săvineşti

Pluguşorul 1971
,,Dragii noştrii muncitori,
Maiştri, tehnicieni, ingineri şi funcţionari,
Oameni demni de fapte mari
Vrem ca-n anul care vine
Să muncim mai mult, mai bine,
Faima noastră mereu crească,
Ţara-ntreagă să cunoască
Tot ce aicea făurim
Şi cu care ne mîndrim”.

Pluguşorul  1972
,,Noi avem o tolbă plină
De veşti bune din uzină,
Despre toţi ce-n acest an
Aţi pus umărul la plan
Şi-mpreună aţi realizat
Importantul plan de stat”.

Sursa : Constantin Botez, Ioan Burduja, Aurel Cuciureanu, Constantin Turcu, Platforma industrială Săvineşti şi împrejurimile. Monografie istorico-economică, Piatra Neamţ, 1974, p. 370-371.

vineri, 27 iulie 2012

,,Bunul Gospodar”

               În perioada comunistă s-au produs multe jucării şi jocuri interesante. Multe dintre ele aveau un rol distractiv, dar şi educativ.
            Ca exemplu de joc de societate din perioada comunistă prezint jocul ,,Bunul Gospodar”. El a fost produs de Cooperativa ,,Gutinul” Baia Mare şi costa 92,50 de lei (în anul 1980?).
Scopul jocului : ,,este ca jucătorii să-şi gospodărească judicios banii, sa-şi cumpere locuinţă şi să şi-o mobileze”. Jucătorii (între 2 şi 6) înaintează pe o tablă de joc împărţită în mai multe căsuţe/pătrate şi dreptunghiuri cu ajutorul unui zar.  

Cutia jocului

            În momentul când un jucător ajunge pe o căsuţă de joc urmează indicaţiile pe care le găseşte scrise acolo. Unele căsuţe îi vor da posibilitatea jucătorului de a-şi mobila locuinţa. Plata pentru locuinţă (un carton pe care este desenat interiorul casei şi camerele ei) şi mobilarea ei (bucăţi de carton ce reprezintă părţi din interiorul casei) se face plătind lei (jucătorul începe cu 4000 de lei şi de fiecare dată când trece pe la ,,Start”, adică reia traseul, primeşte 2000 lei). 

Interiorul locuinţei din joc
Banii sunt sub forma unor hârtii colorate şi sunt împărţiţi în următoarele sume : 1000, 200, 100, 50, 25, 10 şi 5 lei, dar şi sub forma unor carnete de C.E.C.. Costul unui apartament (locuinţa) în joc era de 30000 lei, mobilierul de bucătărie costa 3000 lei, aparatul radio 2000 lei, maşina de cusut 2500 lei, maşina de spălat 2600 lei.
            Mai sunt şi alte elemente de joc. De exemplu, când un jucător ajunge în căsuţa ,,Loto-Prono”, el trage un ,,loz în plic” dintre cele 42 ale jocului şi urmează instrucţiunile. 
             Câteva exemple de lozuri în plin şi instrucţiunile pe care trebuie să le urmeze un jucător :
,,La concursul «Cine ştie cîştigă» ai cîştigat un aparat radio”.
,,Dacă ai apartament, poţi să-ţi cumperi mobilă. Mută pe 11”.
,,Economiseşte banii! Banii economisiţi depune-i la C.E.C. căci ţi se va plăti o dobîndă de 5 la sută”.
,,La tragerea «Loto Pronosport» ai cîştigat 2.000 lei”.
,,Mută pe pătratul 34 şi plăteşte 400 lei”.
,,O excursie cu vaporul pe Dunăre este deosebit de atractivă. Mută pe 33 şi plăteşte 40 lei”.

Un loz în plic
 ,,Citeşte! Cititul este o distracţie plăcută, instructivă şi ieftină”.
,,Ai cîştigat 50 lei”.
,,Ai aruncat o hîrtie pe stradă, plăteşti o amendă de 10 lei”.
,,Sportul întăreşte sănătatea. Fă şi tu sport. Mută pe 7”.
           Din exemplele de mai sus se desprinde uşor latura educativă şi instructivă a jocului cu mesaje clare, precum ,,Citeşte!”, ,,Sportul întăreşte sănătatea”, ,,Economiseşte banii!” şi altele, care prin lipsa lor nu ar fi alterat jucabilitatea, ceea ce subliniază indirect rolul/scopul jocului. Pe de altă parte, alte mesaje sunt direct legate de joc instruind jucătorul să cedeze/primească anumiţi bani de joc pentru a urma indicaţiile şi altele asemenea.
            ,,Bunul Gospodar” este un joc de societate educativ, instructiv şi distractiv ce merită văzut, dacă nu şi încercat!

Sursa imaginilor : Colecţia personală VM.
Alte surse pentru ,,Bunul Gospodar” : 


joi, 26 iulie 2012

Muncitori la Platforma industrială Săvineşti

Pasaje interesante referitoare la muncitorii şi meseriile de pe Platforma industrială Săvineşti din lucrarea semnată de Constantin Botez, Ioan Burduja, Aurel Cuciureanu, Constantin Turcu, Platforma industrială Săvineşti şi împrejurimile. Monografie istorico-economică, Piatra Neamţ, 1974.

,,Platforma industrială Săvineşti a insuflat un ritm nou în viaţa localnicilor, care îşi aduc astăzi aminte fără regret de locuinţele lor patriarhale de pe aceste pămînturi, destul de zgîrcite în roade. Ei şi-au schimbat felul de viaţă, concepţiile, educaţia şi profesia, de la aspra meserie a plutăritului pe Bistriţa, la meseria fină de operator chimist” (p. 203).

,,La nivelul marei platforme industriale Săvineşti, relaţia om-maşină-mediu, face obiectul unui studiu multilateral. Aici psihologii urmăresc şi verifică cu atenţie, în colaborare cu fizicieni, chimişti, electronişti, economişti multiple aspecte complexe care au menirea de a depista noi căi şi modalităţi superioare de comportare în producţie care să permită o folosire cît mai eficientă a modernelor mecanisme. Sistemul de lucru al psihologiei industriale s-a înscris ca o modalitate a prelungirii «ştientifizării» progresive a activităţii industriale de pe această platformă” (p. 244).

,,Procesul ridicării personalităţii tuturor celor ce activează în producţie se urmăreşte asiduu a fi realizat printr-o dublă convergenţă : prin permanenta ridicare a cunoştinţelor profesionale, cunoaşterea tuturor unităţilor din domeniul respectiv, cît şi prin realizarea unor condiţii de muncă ambiante, prin care să se poată smulge maşinii cu un efort redus, o producţie cît mai ridicată şi de calitate. Deci stăpînirea cunoştinţelor profesionale, un mediu adecvat de lucru, cu parametri superiori, constituie factori de seamă în studiile efectuate. Iată că spre deosebire de trecut maşina nu mai este considerată ca un factotum universal” (p. 248).

,,Pe platforma de la Săvineşti s-a produs o interesantă schimbare de activităţi. Vechi meserii cu un pronunţat iz secular, au fost înlocuite cu altele noi, ca : prelucrător fire şi fibre sintetice, operator chimist, concentrator-purificator, laborant, electronist, instalator gaze, electrician staţii, fochist, centrale termoelectrice, lucrător la prese pneumatice, galvanizator, rectificator, găuritor-filare” (p. 357).

,,Transformarea ocupaţiilor agricultorilor, crescătorilor de animale, tăietorilor de păduri, plutaşilor, cărăuşilor, în operatori chimişti la tabloul de comandă, conducători de procese tehnologice complicate care dirijează valori de milioane de lei, este un proces al «creşterii» oamenilor, al saltului efectuat în zilele noastre. Odată cu realizarea noilor produse materializate în fibre, fire, îngrăşăminte şi altele, s-au modelat înşişi oamenii de aici” (p. 357-358).

miercuri, 25 iulie 2012

Denumirea staţiilor RATBv şi amprentele industrializării

Consultând traseele RATBv ale liniilor de autobuze, autobuze midi (microbuz) şi troleibuze în vederea găsirii unor urme ale industrializării comuniste în denumirea staţiilor RATBv am găsit următoarele exemple : IUS (linia nr. 1, 10, 34B autobuz), Tractorul (linia nr. 2, 36, 98 autobuz, linia nr. 7, 8, 11, 30 troleibuz), Rulmentul (linia nr. 2, 98 autobuz, linia nr. 7, 8, 11, 30 troleibuz), Roman S.A. (linia nr. 5 autobuz, linia nr. 5B, 33 troleibuz), Cămine IAR (linia nr. 98, 28B), Case IAR Ghimbav ( linia nr. 28 autobuz), Energoreparaţii (linia nr. 34 autobuz), CET Braşov (linia 34B autobuz, linia 42 microbuz), Poligrafie (linia 34B autobuz), Carfil (linia 34B autobuz, linia nr. 45 microbuz). În numele staţiilor RATBv se pot regăsi şi întreprinderi industriale înfiinţate după 1989 (Metabras, etc.), cât şi în perioada antecomunism (Carfil, Romradiatoare, Metrom, etc.). Alte denumiri legate de procesul de industrializare : Hidro A (linia nr. 1, 4, 5, 6, 17, 22, 31 autobuz, linia nr. 37, 52 microbuz), Hidro B (linia nr. 10, 32, 35), Poligrafie, Energo etc.

Pentru informare am folosit pagina de internet a Regiei Autonome de Transport Braşov : http://www.ratbv.ro/trasee1.php, 23-07-2012.

marți, 24 iulie 2012

Echipă română de foraj petrolier în Afganistan - 1969

Echipă română de foraj petrolier în Afganistan (regiunea Mazar-I-Sharif) şi vederea unui granic URB montat pe un camion Zis 151  (1969)
Sursa : Colecţia personală a lui Eugen Mirel (căruia îi adresez şi mulţumiri pentru fotografia trimisă).

luni, 23 iulie 2012

Platforma industrială Săvineşti şi împrejurimile. Monografie istorico-economică


Constantin Botez, Ioan Burduja, Aurel Cuciureanu, Constantin Turcu, Platforma industrială Săvineşti şi împrejurimile. Monografie istorico-economică, Piatra Neamţ, 1974, 376 p.

Prima oară când am văzut cartea m-a atras cel mai tare titlul ei, deşi în acelaşi timp mă neliniştea adăugirea ,,şi împrejurimile. Speram ca monografia să nu înceapă din cele mai vechi timpuri, cu detalii legate de folclor şi alte lucruri care ar extinde şi forţa subiectul cărţii mult în afara informaţiilor legate de platforma industrială Săvineşti. Din păcate, aveam să aflu încă din primele pagini că  neliniştea îmi era argumentată.
            În prima parte a cărţii sunt trei capitole care se întind pe cuprinsul a peste de 100 de pagini, toate fără legătură directă cu platforma industrială. Normal că ea a ocupat un anumit teritoriu al cărui trecut este bine de ştiut, dar nivelul de detaliu şi cea aproape o treime din carte, cât îi este rezervat este cu mult prea mult. De abia de la sfârşitul celui de-al treilea capitol, autorii se îndreaptă către subiectul central al cărţii, adică după subcapitole cu nume precum : ,,Glosări în preistorie”, ,,Între folclor şi arheologie”, ,,Marile şantiere arheologice”, ,,Istoricul unor aşezări pînă la 1864”, ,,Lupta pentru izbînda noului” şi altele.
            Cea de-a doua parte a monografiei este ceea ce în viziunea mea ar fi trebuit să conţină de la bun început cartea, adică ceea ce şi titlul anunţă (chiar şi cu ,,împrejurimile”, mă gândeam că poate autorii vor trata măcar alte întreprinderi...). Tot trei capitole formează şi cea de-a doua parte a lucrării : ,,Privire istorică în lumea fibrelor şi îngrăşămintelor”, ,,Platforma industrială Săvineşti” (cititorul aşteaptă acest moment deja de 149 de pagini !), ,,Oameni şi vremuri noi”.
            Primul capitol din a doua parte introduce cititorul în lumea industriei chimice şi cunoştinţelor specifice. Nivelul de informaţii prezentat creşte însă în cel de-al doilea capitol, atât calitativ, cât şi cantitativ, mulţumind cititorul. Platforma industrială Săvineşti este prezentată în întregimea ei cu cele două părţi componente : Combinatul de fibre sintetice şi Combinatul de îngrăşăminte chimice. Sunt prezentate informaţii (inclusiv grafice şi tabele statistice) şi imagini legate de aceste unităţi industriale : date de înfiinţare şi evoluţia construcţiei lor, subunităţi componente, utilaje, produse, fluxuri de producţie, sunt descrise procedee specifice de obţinere a produselor celor două combinate, sunt realizate şi scurte incursiuni în istoria obţinerii unui produs la nivel internaţional şi sunt descrise şi câteva circuite economice create în interiorul platformei industriale între cele două combinate, dar şi cu alte unităţi industriale din ţară. Sunt mult informaţii importante pentru reconstituirea activităţii industriale de pe platforma de la Săvineşti. În fine, ultimul capitol descrie activităţile social-culturale desfăşurate de către muncitorii de pe platforma industrială.
            Nu cred că trebuie să mai menţionez că este o carte apărută în 1974 cu tot ce presupune aceste lucru, adică mai ales derapajul către planul politic şi glorificarea regimului comunist. Altfel,        monografia Platforma industrială Săvineşti şi împrejurimile. Monografie istorico-economică este o lucrare valoroasă, oferită de un colectiv de autori care au încercat să prezinte cât mai bine cu putinţă subiectul tratat.

vineri, 20 iulie 2012

Denumirea staţiilor RATB şi amprentele industrializării

Consultând traseele RATB ale liniilor de tramvaie, troleibuze, autobuze, linii preorăşeneşti şi Expres în vederea găsirii unor urme ale industrializării comuniste în denumirea staţiilor RATB am găsit următoarele : Cesarom (tramvai nr. 8), Romprim (tramvai nr. 11), Granitul (tramvai nr. 14, 46, 55, autobuzul nr. 102, 104, 246), Electronica, Platforma industrială Pipera (tramvai nr. 16, 36), I.O.R. 2 (tramvai nr. 23, 27, 40), I.O.R. (troleibuz nr. 70, 79, 92), Stirom, Policolor, Chimopar (tramvai nr. 23, 27, 40), Policolor (autobuz nr. 246), Republica, Faur, Grup Industrial Titan (tramvai nr. 36, 56), Faur (autobuz nr. 101, 311, 330), Tricodava (tramvai nr. 41, troleibuz 69, 93, autobuz nr. 105, 126, 168, 173, 221, 368), Griro (troleibuz nr. 65, 86, 97, autobuz nr. 105), Faur (autobuz nr. 101, 311, 330), C.E.T. Sud Vitan (autobuz nr. 102, 123, 135, 202, 223), C.E.T. Vest Militari (autobuz nr. 136, 221), Republica (autobuz nr. 103), Combinatul Fondului Plastic (autobuz nr. 112, 148, 149), I.M.G.B. Vulcan (autobuz nr. 125, 141, 220), I.M.G.B. Poarta 1 şi 2 (autobuz nr. 125), U.M.U.C. (autobuz 125, 141, 220, 312), Upetrolam (autobuz nr. 125), Rocar (autobuz nr. 141), Platforma Metalurgiei (autobuz nr. 125, 141, 220, 232, 242), Vulcan (autobuz nr. 173), Microelectronica (autobuz nr.301), Semănătoarea (autobuz nr. 601), E.L.C.E.N. (autobuz nr. 601), Romprim (autobuz nr. 634). Staţiile au primit numele de la întreprinderile comuniste reorganizate după 1990 (în cea mai mare parte).
Printre numele de staţii au rămas şi alte întreprinderi înfiinţate în perioada antecomunistă : Adesgo, Inox (tramvai nr. 1, 47, autobuz nr. 323), Adesgo (autobuz nr. 116), Urbis (tramvai nr. 8), Imprimeria Naţională (troleibuz nr. 65, 86, 97, autobuz nr. 105, 137, 138, 178), Foradex (autobuz nr. 112, 148, 149), Laromet (tramvai nr. 20, troleibuz nr. 97, autobuz nr. 112, 304, 460). În afara de aceste denumiri se mai pot întâlni şi altele mai generale : Şoseaua Fabrica de glucoză, Fabrica de oxigen, Fabrica de pâine.

Pentru informare am folosit pagina de internet a Regiei Autonome de Transport Bucureşti : http://www.ratb.ro/v_trasee.php, 17-07-2012.

joi, 19 iulie 2012

Combinate chimice - imagini

Combinatul chimic Craiova
Combinatul de fibre sintetice Săavineşti - vedere din interior
Combinatul de fibre sintetice Iaşi - vedere din interior
Combinatul de produse sodice Govora
Sursa pentru imagini :

miercuri, 18 iulie 2012

Recenzie : Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial şi industrial în România


Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial şi industrial în România, 2 vol., Sibiu, Editura Honterus, 2010-2011, 748 p.

            Patrimoniu preindustrial şi industrial în România este ,,o încercare de inventariere de urgenţă, o minimă catalogare a patrimoniului industrial mobil şi imobil” (p. 12), pe criterii geografice, pe ramuri industriale dezvoltate de-a lungul timpului în România şi pe baza Listei Monumentelor Istorice (2004, ulterior 2010).
            Autorul exclude de la bun început pretenţia de exhaustivitate (p. 5) a subiectului tratat în lucrarea care deocamdată se întinde pe două volume (la început erau prevăzute două, în cel de-al doilea se menţionează lucrul la al treilea volum). Primul volum măsoară 356 de pagini, iar cel de-al doilea 392 de pagini, într-adevăr insuficiente pentru subiectul tratat. Pe măsură ce parcurge cartea, cititorul îşi poate formare o imagine clară asupra stării patrimoniului (pre)industrial actual din România.
            Legat de aria geografică tratată în carte şi în ciuda intenţiei autorului, trebuie spus că se observă cu uşurinţă o tratare preferenţială a ariei geografice transilvănene. Într-un fel se poate explica această preferinţă prin faptul că în Transilvania (în sens lărgit), procesul de industrializare a fost început mai de timpuriu decât în celelalte teritorii locuite de români. Pe de altă parte, în mare măsură titlul cărţii îndrumă cititorii în mod greşit, în ciuda unor referiri (cu text şi imagini, dar insuficiente şi neechilibrate în raport cu Transilvania) asupra patrimoniului (pre)industrial din Muntenia, Moldova şi alte regiuni istorice româneşti.
            În ceea ce priveşte structura celor două volume, acestea sunt împărţite în mai multe capitole (10, respectiv 5), urmate de fiecare dată de o bibliografie şi de un indice de localităţi. Bibliografia este împărţită în trei : lucrări cu caracter general, sinteze şi lucrări pe teme speciale şi bibliografia pe capitole. Bibliografia numără titluri variate pe care ne mărginim să o evaluăm din punctul de vedere al numărului de pagini : 8, respectiv 7 pentru al doilea volum. În ciuda menţionării lucrărilor consultate, un mare minus al cărţii este lipsa aparatului critic. Mai ales când este prezentată o abundenţă atât de mare de informaţii care trebuie verificate din cât mai multe surse (sunt multe neclarităţi, mai ales pentru începuturile procesului de industrializare, şi care sunt mărturisite şi de autor în text). De altfel, în ciuda meritului de a fi adunat numeroase informaţii, textul lucrării este cel care ar mai trebui îmbunătăţit. Altfel, imaginile prezentate (câteva sute, color şi alb-negru) transformă lucrarea într-o carte-document ce nu ar trebui să lipsească dintr-o bibliotecă a unui cititor interesat de subiect. Efortul de a strânge în paginile cărţii atâtea documente nu poate trece neobservat de către cititor. Autorul de altfel îşi şi exprimă gratitudinea către numeroşi specialişti (din muzee în principal transilvănene, din Arhivele Naţionale, serviciile judeţene Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin), prieteni şi colecţionari, care l-au ajutat să ilustreze atât de bine cartea şi să adune informaţii cât mai corecte şi relevante. Şi este şi momentul de a preciza că întreaga lucrare beneficiază de o calitate deosebită (prezentarea generală a cărţii, calitatea foii, a imaginilor).
            În paginile lucrării, elementele de patrimoniu preindustrial şi industrial sunt prezentate prin câteva informaţii (cum ar fi anul de înfiinţare, câteva detalii legate de dezvoltarea unei întreprinderi sau de modul cum funcţiona un utilaj sau o întreprindere, date statistice) şi prin mai multe imagini. Informaţiile din lucrare par a fi centrate pe prezentarea patrimoniului preindustrial transilvănean, însă se pot întâlni informaţii legate de perioada industrializării de dinainte de secol 20, de la începutul său, din interbelic şi din perioada comunistă şi postcomunistă (cu din ce în ce mai puţine informaţii pe măsură ce se avansează în timp). Referirile la situaţia patrimoniului (pre)industrial se fac pe ramuri industriale, urmărind geografic Lista Monumentelor Istorice. În primul volum sunt tratate elementele de patrimoniu (pre)industrial caracteristice industriei extractive, metalurgiei feroase şi neferoase, industriei chimice. În cel de-al doilea volum sunt tratate ramurile industriei materialelor de construcţie, industriei textile şi pielăriei. Autorul îşi exprimă dorinţa de a continua în cel de-al treila volum cel puţin cu industria alimentară.
            O problemă ridicată constant de autor este cea a protecţiei legale a patrimoniului industrial care este una deficitară : fie unele elemente de patrimoniu (pre)industrial nu se regăsesc în lista cu monumente istorice ce ar trebui recunoscute şi protejate în consecinţă, fie acestea nu beneficiază de prevederile legii, atunci când sunt trecute în listă. Degradarea patrimoniul (pre)industrial este probată în principal cu fotografii (din anii 2000, majoritatea din anul 2010, foarte importante mai ales fiindcă patrimoniul preindustrial şi industrial sunt sub o presiune constată, sub spectrul distrugerii). Fotografiile contemporane sunt completate cu fotografii de epocă, cu prezentarea unor cărţi poştale ilustrate, a unor reclame cu motive industriale, a planurilor unor întreprinderi sau ale unor utilaje folosite de ele, a literaturii orale şi a altor surse, pentru o reconstituire fidelă a procesului industrializării.
              Patrimoniu preindustrial şi industrial în România este o lucrare importantă pentru reconstituirea procesului de industrializare în ţara noastră, în principal în Transilvania. Lucrarea conţine numeroase informaţii şi imagini care arată că autorul, Volker Wollmann, a depus un efort susţinut şi demn de apreciat. Rezultatul final ar putea fi îmbunătăţit cu menţionarea aparatului critic, cu includerea unui volum de informaţii mai mare şi mai uşor de verificat, şi cu câteva analize şi concluzii pe ramuri industriale. În concluzie, prezenta lucrare este o apariţie rară din punctul de vedere al subiectului tratat, mai ales pentru ultimii ani (aş aminti însă şi cartea lui Liviu Chelcea). Imaginile alese pentru a ilustra cartea sunt atât calitativ, cât şi cantitativ mai mult decât suficiente pentru a transforma lucrarea într-o carte-document ce trebuie consultată de cei interesaţi de subiectul procesului de industrializare.

marți, 17 iulie 2012

Întreprinderea metalurgică Iaşi

Întreprinderea metalurgică Iaşi (Tepro) a fost construită în cincinalul 1961-1965. La Tepro se produceau ţevi, tuburi şi profile metalice cu diferite caracteristici în funcţie de utilizări.

Întreprinderea metalurgică Iaşi - sigla

luni, 16 iulie 2012

Întreprinderea mecanică Oraş Dr. Petru Groza

Câteva produse realizate la întreprinderea bihoreană ce purta numele fostului preşedinte al Consiliului de Miniştri (1945-1952) şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, din 1952 până la moartea sa în 1958 erau prezentate în paginile revistei ,,Viaţa economică” (1973) : cărucior transpaletă cu acţionare electrică pentru 1250 kgf şi 2000 kgf (pentru manipulare uşoară în depozite, magazii, ateliere), încărcător pivotant cu greifer 0,5 t ataşat la tractorul U650 (maşină de ridicat), electrostivuitor cu proţap, încărcător frontal cu scule multiple (pentru încărcarea şi manipularea diferitelor produse şi materiale necesare în lucrările de amenajare de drumuri şi terenuri), cărucior stivuitor manual şi cărucior platformă elevatoare.

duminică, 15 iulie 2012

Întreprinderi importante pentru industria aeronautică - exemple de produse realizate

Întreprinderea metalurgică română pentru aeronautica Bucureşti
Întreprinderea Aerofina
Întreprinderea de avioane Bucureşti
Întreprinderea pentru construcţii aeronautice Braşov (fosta IAR)
Sursa pentru informaţii : panourile informative de la Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I" din Bucureşti (fotografiile îmi aparţin). Pentru informaţii legate de muzeu, se poate accesa pagina sa de internet : http://www.mapn.ro/smg/muzeumilitar/index.html

sâmbătă, 14 iulie 2012

Vehicule militare

Avion de şcoală şi de turism IAR 823
Motor Lycoming 10-540 G1D5, anvergură 1000 metri, lungime 8,24 metri, lungime 8,24 metri, înălţime 2,52, echipaj 2 piloţi şi 2 pasageri, viteza maximă 280 km/h, altitudine maximă 5800 metri, autonomie 1350 kilometri, în armată din 1970.

IAR 823

Tanc mijlociu TR-800 ,,tanc de concepţie şi fabricaţie românească"
Elicopter IAR 330 PUMA, ,,în dotarea armatei române din 1985"
Transportor Amfibiu Blindat (TAB) 8x8
Model 1977, greutate 13,18 tone, echipaj 2-9 luptători, ... şi menţiunea ,,produs de industria de armament din România” 



Anvelope pentru TAB realizate la Uzina de anvelope ,,Victoria” Floreşti
Anvelope pentru IAR 93-B realizate la Uzina de anvelope ,,Victoria” Floreşti

Alte exemple de vehicule militare :
- Avion de vânătoare şi bombardament IAR-93 B, fabricat în cooperare în anul 1974
Anvergura 9,63 metri, lungime 14,88 metri, înălţime 4,45 metri, greutate 8600 kg, viteza 1130 km/h, plafon 13000 metri, autonomie 720 km, motor Rolls Royce Viper MK 62341
- Elicopter cu întrebuinţări multiple, construit după licenţă franceză IAR 316 B
Anvergura 11,02 (diametru rotor), greutate 2200 kg, plafon 3200 metri, autonomie 480 km, motor Turbomeca Artouste IH-B.

Sursa pentru informaţii : panourile informative de la Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I" din Bucureşti (fotografiile îmi aparţin).

vineri, 13 iulie 2012

Caravană cinematografică în judeţul Buzău - 1949

Fiindcă la începutul comunismului nu existau prea multe cinematografe, s-au utilizat caravanele cinematografice pentru a aduce creaţiile celei de-a şaptea arte în toate colţurile ţării.
Sursa : www.comunismulinromania.ro

joi, 12 iulie 2012

Combinatul de îngrăşăminte chimice Făgăraş

Originea acestei unităţi industriale datează din anul 1920, iar din 1948, după naţionalizare, preia numele de Întreprinderea industrială de stat (I.I.S.) ,,Nitramonia”. La unitatea industrială menţionată se produceau: îngăşăminte chimice, antidăunători pentru agricultură, mase plastice, bachelită – răşini sintetice, nitroderivaţi pentru industria farmaceutică şi de coloranţi, explozivi de mină, săruri anorganice, amoniac, azotit şi azotat de sodiu, acid azotic, azotat de amoniu, nitrocalcar şi multe altele. În 1981, la Nitramonia lucrau 8000 de lucrători, în condiţiile în care municipiul Făgăraş număra o populaţie de 37000 locuitori (muncitorii de la Nitramonia veneau evident şi din alte localităţi, nu doar din Făgăraş). 

Surse: ,,Viaţa economică”, supliment, anul VI, nr. 8, p. 16; Constantin Catrina, Ion Lupu (coord.), Judeţele patriei. Braşov. Monografie, Bucureşti, 1981, p. 124, 166.

marți, 10 iulie 2012

Fabrica ,,Electrometal” (Eltim)

Fabrica ,,Electrometal” (Eltim) făcea parte din Grupul de întreprinderi de industrie locală Timiş şi producea diverse bunuri de consum, electrocasnice, linii tehnologice pentru umplut capsule dioxid de carbon, utilaje comerciale, diverse corpuri de iluminat, utilaje pentru fabrici de cărămizi, utilaj industrial, utilaje de stins incendiu, mobilier industrial, construcţii metalice, dar şi produse considerate ca fiind mai solicitate, în paginile periodicului ,,Viaţa economică”, pentru anii 1970 : autosifon cu ornament crenelat sau cromat, cu piuliţă crenelată, arzător trepied pentru gaze combustibile, reşou pentru gaze cu trei căi, interfon, încălzitor de apă electric, hidrofor, uscător electric pentru prosoape, ciocan electric pentru lipit, corpuri de iluminat fluorescente, impermeabile sau de iluminat public, faruri şi sonerii pentru biciclete, polonice din aluminiu, uscător de rufe, uscător de rufe pentru baie, maşină de şpriţat cârnaţi, robot de bucătărie, maşină de spălat pahare, presă mecanică cu melc, grătare pentru şters picioarele, dispozitiv de asupat sticle cu dopuri, maşină de lustruit canturi şi multe alte produse pe care nu le mai amintesc aici. Enumerarea gamei de produse a Eltim a fost necesară pentru a arăta varietatea de produse pe care o întreprindere le putea realiza, dar şi pentru a observa cât de variate erau produsele : de folosit în special de către alte întreprinderi în realizarea unor altor produse, pentru folosinţă casnică sau în alte scopuri.

duminică, 8 iulie 2012

Întreprinderea ,,Tricoul Roşu” Arad – gama de produse în 1973

Întreprinderea ,,Tricoul Roşu” Arad, fosta Fabrică de  împletituri şi tricotaje Arad, a fost reorganizată şi dezvoltată după 1949 prin comasare cu alte întreprinderi şi ridicarea de noi secţii. Toate acestea au condus către creşterea gamei de produse realizate şi lărgirea numărului de clienţi. Astfel, în 1973, Întreprinderea ,,Tricoul Roşu” Arad cu cei 3500 de salariaţi realiza următoarele produse : articole de lenjerie simplă din bumbac, pentru adulţi şi copii (maieuri, chiloţi, slipuri, flanele, indispensabili), îmbrăcăminte simplă de bumbac pentru adulţi şi copii (bluze, cămăşi, scampolouri), lenjerie scămoşată (flanele, chiloţi, indispensabili) şi îmbrăcăminte scămoşată din bumbac şi poliesteri (treninguri).  

Sursa : ,,Viaţa economică”, supliment, anul VI, nr. 7, p. 6.