vineri, 22 iunie 2012

Întreprinderea ,,Electromotor” Timişoara

Întreprinderea ,,Electromotor” Timişoara (EMT) producea 28 de tipuri de motoare monofazate în 4 gabarite, motoare asincrone trifazate (cu rotor în scurt-circuit, cu rotor bobinat), ventilatoare axiale. Caracterizarea întreprinderii din revista ,,Viaţa economică” : ,,Marcă foarte cunoscută chiar şi în ţări cu tradiţie în construcţia de motoare electrice. O bună parte din producţie purtînd marca EMT este exportată în numeroase ţări din Europa, Africa şi Asia”.
Marca Întreprinderii ,,Electromotor" Timişoara
Sursa : ,,Viaţa economică”, supliment, anul VI, nr. 16, 19 aprilie 1974, p. 1.

marți, 19 iunie 2012

Emisiunea monetară din 1952 : reprezentări ale industrializării

În luna ianuarie a anului 1952 în R.P.R. a fost derulată reforma monetară, prin denominarea leului (1 leu nou = 20 lei vechi). Cu acest prilej au fost emise noi bancnote şi monede [1]. Pe reversul câtorva dintre acestea erau reprezentate imagini ce ne duc cu gândul la efectele industrializării. Pe reversul bancnotei de 5 lei era figurat un baraj de hidrocentrală electrică aflat în construcţie (industria energetică şi construcţiile), pe reversul bancnotei de 10 lei era reprezentat un excavator pe şenile în lucru la săparea Canalului Dunăre-Marea Neagră (industria construcţiilor de maşini şi transporturile), pe reversul bancnotei de 25 de lei erau figurate maşini şi utilaje agricole (industria construcţiilor de maşini şi agricultura mecanizată, efectuată cu mijloace moderne), iar în final, pe reversul celei mai valoroase bancnote, cea de 100 de lei, era figurat Combinatul poligrafic ,,Casa Scînteii" din Bucureşti (industria poligrafică). Pe aversul bancnotelor de 5 şi 10 lei sunt reprezentaţi o ţărancă, respectiv un muncitor (în viziune comunistă, aceste reprezentări şi-au găsit locul pe bancnote pentru a sugera alianţa ţărănimii cu muncitorimea), iar pe aversul bancnotelor de 25 şi 100 de lei, erau figurate două personalităţi istorice intens utilizate de propaganda comunistă a acelor vremuri : Tudor Vladimirescu şi Nicolae Bălcescu. Muncitorul de pe aversul bancnotei de 10 lei pare a fi un oţelar sau un lucrător într-o întreprindere de construcţii de maşini (poate un sudor).
Reversul bancnotei de 5 lei (1952)
Reversul bancnotei de 10 lei (1952)
Reversul bancnotei de 25 lei (1952)
Reversul bancnotei de 100 lei (1952)
[1] Au fost emise bancnote de 1, 3, 5, 10, 25 şi 100 de lei şi monede de 1, 3, 5, 10 şi 25 de bani.
Sursa pentru informaţii : Hotărîrea nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de bancă şi a monetelor divizionare, în ,,Colecţia de legi, decrete, hotărîri şi dispoziţii”, 1952, p. 181.

vineri, 15 iunie 2012

Lista monumentelor istorice : Moara lui Assan

*Joi, 7 iunie 2012, Moara lui Assan a fost din nou incendiată. Incendiul a ridicat probleme pompierilor ISU veniţi pentru intervenţie. A fost pentru prima oară când ei au fost nevoiţi să ceară intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti [1].
**Am arătat în articole precedente că Moara lui Assan este un monument istoric. Acum fac şi precizările legislative aferente : Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată în 2006) [2] pe baza căreia în 2004 s-a emis un Ordinul al Ministrului Culturii nr. 2314 din 8 iulie 2004, prin care se aproba lista monumentelor istorice din 2004 (sub îngrijirea Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor).  Moara lui Assan (B-II-m-A-19692), strada Silozului nr. 25, sector 2 Bucureşti, se află la poziţia 2016 [3]. Din 2010 a intrat în vigoare o nouă listă prin Ordinul nr. 2361/2010, iar Moara lui Assan este la poziţia 2006 [4].

[3] http://www.inmi.ro/lmi/BUCURESTI.pdf ; http://www.moficial.ro/2004/0646bis_VOL_2.pdf 

joi, 14 iunie 2012

Bugetul de stat al R.S.R. 1970-1979

Am realizat acest grafic pe baza datelor colectate din legile pentru adoptarea bugetului de stat pentru anii corespunzători (date oficiale). Cu excepţia anului 1971, în anii prezentaţi în grafic, bugetul R.S.R. înregistra creşteri de la an la an. Valoric, diferenţele sunt considerabile în intervalul de timp 1970-1979 : în anul 1971 a fost stabilit un buget de 138 de miliarde de lei, iar în 1979 un buget de 344 de miliarde de lei (mai mult decât dublu).

miercuri, 13 iunie 2012

,,Filatelia''

,,Filatelia'' este o revistă dedicată filateliştilor al cărei prim număr în perioada comunistă a apărut în anul 1954. Revista a avut diferite subtitluri : ,,Revistă de informare filatelică", ,,Revista filateliştilor din Republica Populară Romînă", ,,Revista filateliştilor din Republica Socialistă România". ,,Filatelia'' apare şi astăzi ca revistă a Asociaţiei Filateliştilor din România. În paginile acestei reviste se pot găsi informaţii preţioase şi pentru mai multe emisiuni de mărci poştale cu reprezentări ale procesului de industrializare românesc.
Coperta numărului 3 din 1954
Coperta numărului dublu 4-5, 1955
Coperta numărului aniversar din 1958

luni, 11 iunie 2012

Fabrica de rulmenţi Alexandria

,,Pe data de 1 aprilie 1971 se înfiinţează, în cadrul Grupului de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi Braşov, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Fabrica de rulmenţi Alexandria, cu sediul în oraşul Alexandria, judeţul Teleorman, care va avea ca obiect fabricarea de rulmenţi.
Fabrica de rulmenţi Alexandria se organizează şi va funcţiona potrivit prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat”.

Sursa : Hotărîre nr. 280 din 23 martie 1971 privind înfiinţarea Fabricii de rulmenţi Alexandria în cadrul Grupului de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi Braşov, în ,,Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, 1971, nr. 39, p. 3.

sâmbătă, 9 iunie 2012

Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ,,Ştefan Procopiu” Iaşi

Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ,,Ştefan Procopiu” face parte din Complexul Naţional Muzeal ,,Moldova” Iaşi. Muzeul a fost înfiinţat în 1955 şi de-a lungul anilor au fost înfiinţate diferite secţii precum : ,,Energetica”, ,,Înregistrarea şi redarea sunetului”, ,,Telecomunicaţii”. După 1990 au fost inaugurate alte secţii : ,,Mineralogie-Cristalografie” (1997), ,,Computere” (2004) şi un Muzeu memorial ,,Poni-Cernatescu” (1991). Muzeul are în patrimoniul său exponate foarte importante pentru istoria ştiinţei româneşti şi internaţionale. Unele exponate au o valoare deosebită pentru cunoaşterea produselor industriei româneşti : aparatul de proiecţie cinematografică T-16 realizat la Întreprinderea de Optică Română (I.O.R.) Bucureşti, sistemul de televiziune cu circuit închis realizat la Întreprinderea ,,Tehnoton” Iaşi şi altele.

Surse :

vineri, 8 iunie 2012

Despre Moara lui Assan şi miza ei imobiliară

Moara lui Assan se află pe un teren mare de 5 hectare într-o zonă importantă a Bucureştiului. În consecinţă terenul valorează mult. Acesta este principalul defect al Morii lui Assan : amplasarea pe un teren scump din Bucureşti.
Pentru cei care şi-ar dori ca Moara lui Assan să fie transformată în muzeu, există următoarele principale argumente : este o clădire de patrimoniu naţional (de fapt acesta nu este un argument, aici este vorba despre lege - Moara lui Assan trebuie protejată conform statutului), este o clădire din anul 1853 care reprezintă prima clădire industrială din Bucureşti, are o frumuseţe arhitectonică, chiar şi atât de afectată de furturi, incendii şi alte calamităţi provocate pe cale umană, este încă într-o stare bună, care prin recondiţionări ar putea fi conservată bine în continuare. Dar Moara lui Assan poate fi conservată şi prin transformarea ei într-un loc pentru desfăşurarea unor activităţi comerciale, nu trebuie să fie neapărat muzeu, deşi importanţa sa ar impune acest lucru.
Moara lui Assan este un monument şi trebuie să ne gândim la moară, chiar dacă poate ne vine greu, ca la un castel medieval sau o biserică veche, deci clădiri care fac parte din patrimoniul naţional şi care trebuie păstrate şi recondiţionate pentru importanţa lor. Având în vedere anul construirii Morii lui Assan, importanţa ei este chiar internaţională...

joi, 7 iunie 2012

Moara lui Assan – intervenţie cu elicopterul pentru stingerea incendiului #2





Proprietarul Morii lui Assan nu ar mai trebui sa mai aibă acest statut. Clădirea ar trebui să fie expropiată, în interes public, pentru o situaţie specială aşa cum prevede Constituţia României că s-ar putea face (Articolul 44, Dreptul de proprietate privată, aliniatele 3 şi 7). Dacă instituţiile statului sunt şi ele vinovate, trebuie aplicată legea, că doar dura lex, sed lex.

Moara lui Assan – intervenţie cu elicopterul pentru stingerea incendiului #1

Moara lui Assan este o clădire de patrimoniu naţional.
O ajută foarte tare acest statut...

miercuri, 6 iunie 2012

Patrimoniu industrial în ruină în Iaşi - II

Ruine de întreprinderi, situri arheologice industriale : înregistrări video via you tube


*în acest caz, locul fabricii îl iau spaţiile comerciale (mall-uri, spaţii de birouri)

Câteva articole ce merită a fi citite pe acest subiect (titlul articolului şi adresa de internet) :
Buldozerele pun la pământ „Ţesătura” Iaşi
Hoteluri şi centre comerciale din „cenuşa” industriei
Moldova fabricilor îngropate
Şi aşa a rămas Iaşul fără bere...
Fabrica de ţigarete este furată bucată cu bucată

marți, 5 iunie 2012

Patrimoniu industrial în ruină la Iaşi - I

Ruine de întreprinderi, situri arheologice industriale : înregistrări video via you tube


*din 2010 câteva clădiri din fosta fabrică fac parte din Complexul Naţional Muzeal ,,Moldova” Iaşi (http://www.ziare.com/ziare-iasi/afaceri/fabrica-de-tigarete-este-furata-bucata-cu-bucata-2416674

*se observă uşor cum peisajul industrial lasă loc celui comercial (hypermarket)

duminică, 3 iunie 2012

Întreprinderea de rulmenţi Bârlad

Întreprinderea de rulmenţi Bârlad a avut un rol important pentru economia românească fiind unul dintre puţinii producători de rulmenţi. Necesitatea unei astfel de întreprinderi a fost subliniată şi prin faptul că a fost ridicată în primul cincinal al ţării noastre (1951-1955). Întreprinderea mai avea şi un rol important la nivel local, fiind cea mai importantă unitate industrială în judeţul Vaslui, altfel un judeţ tradiţional slab industrializat, cel mai sărac din România, inclusiv ale acelor vremuri. Întreprinderea contribuia cu 34% la producţia industrială a judeţului Vaslui şi într-o proporţie asemănătoare la producţia de rulmenţi a întregii ţări (o parte din producţia de rulmenţi era şi exportată în 70 de ţări, în anul 1978).

Surse :
***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 208.
Grigore Posea (coord.), Enciclopedia geografică a României, Bucureşti, 1982, p. 779.
Petre Iosub, Aurel Zugravu, Judeţele patriei. Vaslui. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 101-103, 115-116.

sâmbătă, 2 iunie 2012

Rulmenţii

Cea mai importantă fabrică de rulmenţi românească înfiinţată în perioada comunistă a fost Întreprinderea de rulmenţi Bârlad [1]. Creată în anul 1953 [2], fabrica îşi continuă activitatea şi astăzi. Rulmenţii fabricaţi la Bârlad erau folosiţi în industria aeronautică, la instalaţiile portuare, vasele maritime şi fluviale, în fabricarea de tractoare, material rulant, strunguri, maşini de rectificat şi alte maşini-unelte etc. Evident că pentru atâtea utilizări, gama de rulmenţi era şi ea la fel de variată (silenţioşi, de precizie, de diferite mărimi, realizaţi prin procedee tehnologice speciale care să le confere rezistenţă şi alte calităţi rulmenţilor produşi), numai în anul 1973 fiind omologate 320 de tipuri şi variante constructive de rulmenţi [3].
Întreprinderii de rulmenţi din Bârlad i-a fost acordată o pagină specială în revista ,,Viaţa economică”. Printre alte informaţii, din textul rezervat întreprinderii bârlădene se prezentau şi principalele realizări ale întreprinderii în 1973 faţă de 1953, adică un tip de comparaţie des întălnit în acea perioadă. În total sunt opt realizări petrecute la Întreprinderea de rulmenţi în tot acest timp : ,,producţia este de 25 ori, numărul de tipuri de la 4 la 320 tipuri, numărul de salariaţi este de 58 ori, productivitatea muncii este de 12 ori, cheltuielile se reduc la jumătate, mijloacele fixe cca de 2 ori, durabilitatea este de 2 ori, salariul mediu este de 5 ori” [3]. În 1978 se producea deja 400 de tipuri de rulmenţi [2].

[1] O altă întreprindere producătoare şi de rulmenţi a fost la Braşov : ,,Steagul Roşu”.  
[2],,Viaţa economică” - supliment, anul VI, 26 aprilie 1974, nr. 11, p. 10.
[3] Petre Iosub, Aurel Zugravu, Judeţele patriei. Vaslui. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 115-116.