vineri, 27 ianuarie 2012

Stahanovism

Aleksei Stahanov a fost un miner rus devenit celebru în întreaga lume [1] după ce a reuşit în 1935 să extragă 102 tone de cărbune, de 14 ori mai mult decât prevedea norma sa [2]. S-au ridicat semne de întrebare asupra corectitudinii recordului [3], discuţie pe care nu o dezvoltăm acum. În schimb ne interesează efectele acestei performanţe. Pe lângă beneficiile imediate pentru Stahanov (aprecieri la nivel înalt, decorări, recompensări cu funcţii de conducere şi altele), recordul său a pus bazele mişcării stahanoviste, cea care îşi propunea în primul rând depăşirea normei de producţie [4]. Mişcarea stahanovistă s-a întins în toate ţările comuniste. Rezultatele excepţionale obţinute de unii muncitorii erau atent prezentate de propagandă. Se arăta numele muncitorului, locul unde lucra şi se descria performanţa sa, urmată (dacă mai era cazul) de morala propagandistică. Muncitorii care depăşeau norma prevăzută în domeniul lor de activitate erau numiţi la noi fie stahanovişti, fie fruntaşi în producţie. Se spunea că foloseau ,,metode înaintate de muncă”, de multe ori preluate de la sovietici, se mai arăta că foloseau cât mai eficient materiile prime disponibile şi că serveau la rândul lor drept exemplu pentru ,,noi cadre de muncitori calificaţi” [5].

[1] A apărut şi pe coperta revistei săptămânale ,,Time” cunoscută că rezerva la fiecare număr coperta sa unei personalităţi importante  (http://www.time.com/time/covers/0,16641,1101351216,00.html).
[2] Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, 2005, p. 145.
[3] Cu toate acestea, să spunem că în mai puţin de un an recordul a fost depăşit de Nikita Izotov : 607 tone de cărbune extrase într-o singură tură/şut (http://en.wikipedia.org/wiki/Stakhanovite_movement).
[4] Lucian Boia, op.cit., p. 146.
[5] Astfel de formulări sunt omniprezente în cărţile din anii 1950 şi 1960 în care se prezentau reuşitele sistemului şi dezvoltarea ţării. Citatele folosite le-am preluat din cartea Raionul N. Bălcescu, eri şi azi, Bucureşti, 1961, p. 18.

marți, 24 ianuarie 2012

Tramvaie din Bucureşti



















































































Mai sus s-au putut observa imagini de ansamblu şi detalii cu două tipuri de tramvaie care au circulat în Bucureşti (şi) în anii comunismului. Fotografiile au fost realizate cu ocazia aniversării a 100 de ani de către principalul operator de transport urban de persoane din Bucureşti : Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti (STB) – Întreprinderea de transporturi Bucureşti (ITB) – Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). Tramvaiele din imagini sunt TIP V 09 (Thomson-Houston Franţa) şi TIP V 56. Tipul V 09 a fost realizat începând cu 1927 la Atelierele Centrale STB şi au circulat până în 1976 (în 1948 existau 335 de astfel de tramvaie), iar tipul V 56 a intrat în producţie din 1956 tot la Atelierele Centrale, dar de data aceasta ale ITB, şi au circulat până în 1981 (în 1970 existau 226 de unităţi) [informaţiile sunt preluate după etichetele RATB lipite pe tramvaie].

Sursa pentru fotografii : Colecţia personală VM.

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Stabilirea unei zile nelucrătoare - 1973

,,Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează :

Art. 1. Se stabileşte ca ziua de 31 decembrie 1973 să fie zi nelucrătoare.
În compensarea timpului nelucrat în ziua de 31 decembrie 1973, persoanele încadrate în muncă vor lucra pentru recuperare în ziua de 23 decembrie 1973.
Art. 2. Prezentul decret nu se aplică unităţilor productive în care se desfăşoară proces continuu de muncă, precum şi tuturor locurilor de muncă unde persoanele încadrate în muncă, prin natura serviciului, nu au ziua de duminică stabilită ca zi de repaus.
Art. 3. Ministerele, celelalte organe centrale, conitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale petnru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în zilele de 23, 30 şi 31 decembrie 1973”.

Sursa : Decretul nr. 672 din 20 decembrie 1973 privind stabilirea zilei de 31 decembrie 1973 ca zi nelucrătoare, ,,Buletinul Oficial” nr.203 din 21 decembrie 1973.

vineri, 20 ianuarie 2012

Protecţia muncii

Instructaj sanitar la Atelierele CFR Galaţi

Punct sanitar Uzina ,,Steagul Roşu” Braşov

Sursa imaginilor : www.comunismulinromania.ro

miercuri, 18 ianuarie 2012

Timbru dedicat sculpturii Oţelar

Sculptura Oţelar a fost realizată de Ion Irimescu. Acestei opere i-a fost dedicat un timbrul care face parte din emisiunea de timbre din 1961 numită ,,Sculptură din arta naţională” formată din alte 8 valori într-un tiraj de 1 milion de serii. Alţi sculptori prezenţi în această emisiune în afara lui Ion Irimescu : C. Medrea, I. Vlad, B.Caragea, Gh. Angel, C. Baraschi, M.Constantinescu, I.Jalea, A.Szobotka.

Ion Irimescu, Oţelar
Sursa pentru informaţii : Manole Mircea Gheorghe, Catalogul timbrelor poştale, vol. II : 1948-1989, Bucureşti, 2008, p. 88-89.
Sursa pentru timbru : Colecţia personală VM.

marți, 17 ianuarie 2012

Realism socialist în sculptura românească


Două exemple de astfel de lucrări semnate de Ion Irimescu şi Gheza Vida

Ion Irimescu (1903-2005)
Sudor (ghips patinat, 1960)

Muzeul de Artă “Ion Irimescu”, Fălticeni http://ionirimescu.wordpress.com/
Despre personalitatea sa şi despre muzeu :



Gheza Vida (1913-1980)
Miner (lemn, 1960)

Alte lucrări importante din aria aceluiaşi subiect tehnic : Butinarul, Cosaş, La plevaşcă, Mineri, Miner ghemuit cu lămpaş, În pădure, Muncitor forestier, Monumentul Minerului
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheza_Vida).

luni, 16 ianuarie 2012

Filme de lung metraj produse între 1950 şi 1974

Între 1950 şi 1974 (trimestrul I) au fost realizate peste 208 filme româneşti de lung metraj. Dintre acestea 24 de filme au înregistrat peste 3 milioane de spectatori, 33 între 2 şi 3 milioane şi peste 107 au avut între 1 şi 2 milioane de spectatori. În această perioadă unul dintre cele mai de succes filme a fost Dacii (1967) cu peste 8 milioane de spectatori.

Sursa : ,,Cinema”, anul XII, nr. 10 (142), 1974.

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Industria cinematografică – Cincinalul în 4 ani şi 3 luni

Ca pentru orice domeniu, şi în industria cinematografică se urmăreau anumite obiective prin intermediul cincinalului. În cincinalul 1971-1975, era prevăzută realizarea a 88 de filme de lung metraj. Situaţia la nivelul anului 1974 arată că la studioul cinematografic Buftea fuseseră deja realizate 80 de filme. Şi cum în primele trei luni ale anului 1975 aveau să fie terminate alte zece filme, revista ,,Cinema” [1] anunţa îndeplinirea cincinalului în doar 4 ani şi 3 luni pentru producţia de filme. Depăşirea prevederilor cincinalului nici nu mai este menţionată...

De curiozitate, iată titlurile celor 10 filme din primul trimestru al anului 1975 : Dimitrie Cantemir, Muşchetarul român, Pe aici nu se trece (două serii), Hyperion, Tată de duminică, Mastodon, Alexandra şi infernul, Pasărea Phoenix, Elixirul tinereţii [2].

[1] ,,Cinema” : revistă a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
[2] ,,Cinema”, anul XIII, nr. 1 (145), ianuarie 1975.

vineri, 13 ianuarie 2012

Casete audio

După cunoştinţele mele, în România înainte de 1989 nu s-au produs casete audio. Acestea erau importate şi utilizate pentru înregistrări muzicale în principal de Electrecord.
Drept exemplificare prezint imagini cu o casetă audio (nu chiar în perfectă stare) cu Romanţe şi cîntece de petrecere semnată de Ion Dolănescu.
Carcasa din plastic a casetei audio
Coperta din hârtie care conţine pe faţă numele autorului şi titlul compoziţiei sale muzicale, iar pe spate melodiile conţinute pe cele două feţe ale casetei.

Faţa I a casetei audio : se observă numeroase date de identificare şi diverse menţiuni.

Spatele carcasei din plastic a casetei audio : se observă porţiunea transparentă a carcasei pentru a permite citirea numelor de melodii trecute pe coperta de hârtie

Cotorul casetei audio
Sursa : Colecţia personală VM.

joi, 12 ianuarie 2012

Imagini cu plăci muzicale

Pentru a se observa plasare datelor de identificare ale unei plăci muzicale am ales câteva exemple.

Gică Petrescu – Cîntece de voie bună


















Benone Sinulescu – La căsuţa cu pridvor
Datele de identificare nu apar într-un chenar special.


















Partea centrală a unei plăci muzicale


















Caseta de identificare de pe coperta unei plăci muzicale

















Sursa : Colecţia personală VM.

miercuri, 11 ianuarie 2012

Plăci muzicale

Plăcile muzicale ce puteau fi ascultate la pick-up (se pot nominaliza mai multe astfel de produse româneşti, unul dintre ele ar putea fi radioreceptorul cu pick-up încorporat ,,Pacific”, realizat în Iaşi la Întreprinderea ,,Tehnoton”) erau însoţite de o copertă pătrată cu una din laturi deschisă pentru acces uşor la placă (mai era învelită şi într-o folie). Pe această copertă se aflau mai multe elemente. Astfel, la fel ca şi pentru cărţi, exista o căsută de identificare a respectivului produs. Ea conţinea de obicei următoarele elemente : numele redactorului muzical, numele celor care au asigurat asistenţa tehnică şi grafica (pentru copertă), locul unde a fost realizat tiparul copertei (de ex. ,,I.P. Crişana”, adică Întreprinderea poligrafică Crişana, uneori Electrecord, dar se mai pot găsi şi alte exemple), un număr de ordine N.I.I 433/77 (din anul 1977), menţiunea ,,Made in Romania”, preţul în lei al respectivei plăci (eu am găsit în general pentru plăcile româneşti preţul de 26 de lei), totul într-un chenar care conţinea şi sigla ,,Electrecord”. Uneori se menţiona imediat după locul de fabricaţie şi care era exportatorul : ,,Exporter ARTEXIM Bucharest”, care era de altfel întreprinderea comercială de stat care se ocupa de vânzare plăcilor muzicale la export (de asemenea şi importa plăci muzicale, dar şi alte multe articole culturale). Pe copertă mai putem găsi bineînţeles numele muzicianului/formaţiei şi al întregii compoziţii muzicale de pe placă, menţiunea ,,Stereo Mono”, ştampila CTC, şi un alt cod de identificare al produsului (de ex.  STM-EPE 01566). Coperta avea două părţi tipărite : în general pe faţa copertei se găseau mai puţine informaţii asupra plăcii muzicale, în principal date legate de muzica pe care o conţinea (titlul şi interpretul), menţiunea ,,Electrecord”, în timp ce datele de identificare, piesele conţinute, uneori şi informaţiile despre autor, erau trecute pe spate, precum se întâmplă în cazul casetelor de muzică. În final, să mai spun că placa muzicală avea în centrul său şi informaţii precum : un cod, sigla ,,Electrecord”, menţiunea ,,Stereo Mono”,  numele melodiilor şi al autorilor, dar şi faptul că : ,,All rights of the manufacturer reserved * Made in Romania * Unauthorised copying of this record prohibited” (Toate drepturile sunt rezervate producătorului * Fabricat în România * Copierea acestei plăci [muzicale] este interzisă).

luni, 9 ianuarie 2012

Prezenţa ,,muncitorimii” şi a ideii de muncă în textele imnurilor naţionale ale României comuniste

Zdrobite cătuşe a fost imnul naţional al R.P.R. între 1948 şi 1953. Muzica imnului aparţine lui Matei Socor, iar versurile lui Aurel Baranga. Câteva versuri din imn conţin referinţe clare la adresa clasei muncitoare. Ea este văzută ca fiind cea mai importantă din România acelor vremuri (clasă conducătoare), şi în ,,alianţă” cu ţărănimea şi cu armata (fiindcă la adoptarea imnului suntem despărţiţi de atât de puţini ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial, cu apel evident la partea din război de după 23 august 1944). Iată versurile respective :
,,Zdrobite cătuşe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul”
[...]
,,Muncitori şi ţărani şi ostaşi
Zidim România Republicii noi”.
[...].

În anul 1953 în R.P.R. a fost adoptat un nou imn numit Te slăvim, Românie! Muzica imnului a fost compusă de acelaşi Matei Socor, de data aceasta pe versurile lui Eugen Frunză şi Dan Deşliu. Imnul profund încărcat de un mesaj ideologic (mai mult decât precedentul) ne interesează pentru versul ,,Noi uzine clădim, rodul holdei sporim”, în care practic se rezumă principalele locuri de muncă ale claselor sociale importante în comunism : muncitorimea, care lucrează în uzinele construite, clasă socială menţionată prima, urmată de ţărănime, activă pe ogoare. Ostaşii nu mai sunt menţionaţi în mod expres decât prin expresia ,,străbunii eroi au luptat”. 

Începând cu anul 1977, deci la peste zece ani de la proclamarea R.S.R., ţara avea un nou imn, poate cel mai cunoscut din întreaga perioadă comunistă, fapt datorat şi inspiraţiei pentru muzica sa venită din partea unui cântec patriotic semnat de Ciprian Porumbescu, muzică ce a fost pusă pe un text modificat, adaptat cerinţelor comunismului. Din acest imn, Trei culori, am selectat o câteva versuri cu apel direct la muncitorime. Mai întâi, în două versuri, se vorbeşte despre unitatea României, o obsesie a acelor vremuri (,,poporul strâns unit în jurul Partidului conducător”) :
,,Suntem un popor în lume
Strîns unit şi muncitor”
Observăm că poporul nu este doar unit este şi muncitor. Pentru ca, sărind peste două versuri, să trecem la strofa următoare care reafirmă înlăturând orice dubiu, idee strecurată la început indirect :
,,Azi partidul ne uneşte
Şi pe plaiul românesc
Socialismul se clădeşte,
Prin elan muncitoresc”.
Adică ,,elanul muncitoresc” a unit sau a pătruns toate categoriile sociale; muncitorii nu mai sunt în mod direct amintiţi, fiindcă tot poporul muncea (aşa lasă să se înţeleagă ambalajul propagandistic comunist).

Pe parcursul celor trei imnuri de stat comuniste am observat menţionările asupra clasei muncitoare, căreia îi era rezervat un loc important şi în cuprinsul imnurilor, fiind însoţită în menţionări de ţărănime, pentru ca în ultimul imn, întregul popor să fie înzestrat cu pasiunea pentru muncă cultivată sub controlul partidului (unic). Tot în imnuri, ideea de muncă a fost de fiecare dată sugerată prin folosirea unor verbe precum ,,a zidi” (,,zidim”), ,,a făuri” (,,făurim”), ,,a clădi” (,,clădim”, ,,se clădeşte”) sau prin expresii precum ,,munca-i stegar” sau prin folosirea unor substantive (,,ziditori”).

Sursele pentru textele imnurilor : http://ro.wikipedia.org/wiki/Zdrobite_c%C4%83tu%C8%99e; http://en.wikipedia.org/wiki/Te_sl%C4%83vim,_Rom%C3%A2nie; http://ro.wikipedia.org/wiki/Trei_culori.

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Industrializarea în versuri

În perioada comunistă, omniprezenta industrializare a ţării nu a fost ,,cântată” doar de textele oficiale. Industrializarea a pătruns şi în versurile unor cântece ale vremii, sub ,,inspiraţia” directă sau nu a propagandei comuniste. Melodia Macarale a celor de la Trio Grigoriu, o fostă formaţia românească de muzică uşoară, este un exemplu clasic. S-ar mai putea găsi şi altele, precum Doina Spătaru cu Minerii şi cerul, dar păstrez pentru altădată dezvoltarea acestui subiect. Melodia Macarale accesabilă de pe You Tube : 

vineri, 6 ianuarie 2012

Moara lui Assan - vedere din Google Earth 2011


Vizualizaţi Moara lui Assan pe o hartă mai mare


 Un alt mod de a vizualiza Moara lui Assan este cu ajutorul lui Bing. Imaginile din satelit prelucrate de Bing prin modul Bird’s Eye, oferă o imagine mai bună asupra construcţiilor de la Moara lui Assan. Foarte important de menţionat e că spre deosebire de imaginile din Google Earth, cele de la Bing sunt mai vechi ceea ce ne arată situaţia de la moară (de fapt de la întreprinderea de morărit şi panificaţie) atunci când încă mai erau în picioare încă multe alte construcţii (de exemplu cele câteva pasarele care se observă, turnuleţul din partea stângă a celei mai înalte clădiri – silozul? –).  Şi în Google Earth se pot observa imagini mai vechi, chiar din 2004. Ele sunt la fel de grăitoare asupra situaţiei actuale a acestui monument istoric.

marți, 3 ianuarie 2012

Moara lui Assan – noi distrugeri

În prima zi a anului ne este reamintită situaţia patrimoniului industrial în România fiindcă unul dintre cei mai importanţi reprezentanţii ai săi are în continuare de suferit : un acoperiş şi un perete dintr-o construcţie de la Moara lui Assan s-au prăbuşit în prima zi a anului acesta.
Mai jos sunt câteva imagini : două din august 2011 şi două din acest an. În prim plan se observă respectiva construcţie din cadrul Morii lui Assan.
înainte şi... 


...după prăbuşirea parţială.




Sursa : Colecţia personală VM.

luni, 2 ianuarie 2012

Arhivă blog-Bilanţ 2011

▼  2011 (117)
  • ▼  decembrie (19)
    • Datele de identificare ale unei cărţi : exemplificări 1978-1985
    • Datele de identificare ale unei cărţi : exemplificări 1955-1972
    • Datele de identificare ale unei cărţi
    • Principalele edituri şi întreprinderi poligrafice din România comunistă
    • Industria energetică într-o emisiune de timbre din 1969
    • Tu ce ai făcut pentru îndeplinirea planului?, 1953
    • Sovrom (1945-1956)
    • Oficiile industriale : ciment, cauciuc
    • Industria zahărului – 1958
    • Produse realizate la Întreprinderea ,,Produse Alimentare” Bucureşti
    • Ilarion Ciobanu şi experienţa sa ca brigadier
    • Un zîmbet pentru mai tîrziu, 1974
    • Nume schimbate de localităţi
    • Cele mai importante întreprinderi industriale din regiunea Crişana (fosta Oradea)
    • Imagini cu întreprinderi din industria celulozei şi hârtiei
    • Produse importate şi exportate ale industriei metalurgice feroase (1960-1963)
    • Planurile economice în R.P.R./R.S.R.
    • Drapelul României
    • 18 întreprinderi de comerţ exterior
  • ▼  noiembrie (12)
    • Întreprinderi de comerţ exterior (1948-1964)
    • Institute de cercetare - imagini
    • Lista meseriilor în cadrul unor exploatări miniere în anul 1950
    • (Auto)Gara Filaret monument istoric (industrial)
    • Uzina ,,Timpuri Noi” Bucureşti – în prezent demolată
    • Iniţiative în întrecerile socialiste din judeţul Covasna – anii 1970
    • Dezindustrializare : demolări în întreaga ţară - IV
    • Dezindustrializare : demolări în întreaga ţară - III
    • Dezindustrializare : demolări în întreaga ţară - II
    • Dezindustrializare : demolări în întreaga ţară - I
    • Aproape de soare, 1960
    • Importanţa fitotehniei şi zootehniei pentru agricultură şi mai ales pentru industrie
  • ▼  octombrie (21)
    • Propagandă şi realizări în industrie
    • Utilaj pentru extracţia cărbunelui
    • Ramuri industriale dezvoltate în Bucureşti – începutul anilor 1980
    • Prezentarea industriei româneşti în cartea Rumanía. Edizioni del Calendario - Milano
    • Principalele produse industriale româneşti în DER
    • Produse rezultate în urma chimizării metanului
    • Industria energetică în reprezentările heraldice din perioada comunistă
    • Sovrompetrol
    • Întreprinderi de materiale de construcţiii : fabrici de produse din sticlă - imagini
    • Sticla şi produsele din sticlă
    • Întreprinderi de materiale de construcţiii : fabrici de ciment
    • Muzeul Tehnic ,,Dimitrie Leonida” din Bucureşti
    • Muzeul Culturii şi Tehnicii Fierului Hunedoara – proiect 2010
    • Muzeul Virtual de Arheologie Industrială (MVAI)
    • Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier – 1976
    • Carte poştală : Uzina de produse sodice Ocna Mureş, judeţul Alba
    • Produse animaliere prelucrate industrial
    • IAR-93
    • Seria de tancuri româneşti TR – anii 1980
    • Industria de muniţie şi armament
    • Termocentrala de la Brazi
  • ▼  septembrie (11)
    • Produse refractare
    • Hidrocentrale româneşti
    • Barajul Vidraru
    • Baraje
    • Industrializarea socialistă – lecţie de istorie
    • Bucureşti – locuinţe noi
    • Blocuri de locuinţe
    • Locuinţe pentru muncitori
    • Arhitectură românească modernă (1961) – Laminorul Hunedoara
    • Investiţii în R.P.R. perioada 1951-1963
    • Umor ... industrial
  • ▼  august (16)
    • Munca voluntară
    • Şantiere naţionale
    • Centrale industriale
    • Ministere ale R.P.R. – anii 1960
    • Consiliul de Miniştri
    • Metroul din Bucureşti - imagini
    • Metroul din Bucureşti
    • Statistica întreprinderilor în 1947
    • Rolul economic al consiliilor populare
    • Bugetul de stat – 1982
    • Realizări de specialitate în comunism
    • Întreprinderi în judeţul Ialomiţa - 1980
    • Cluburi ale unor întreprinderi din Bucureşti – 1960
    • HafenCity - 2
    • HafenCity - 1
    • Demolări în Bucureşti
  • ▼  iulie (8)
    • Şantiere navale
    • Reconversie funcţională Tipografia Cartea Românească
    • The Ark
    • Proiect de reconversie Întreprinderea ,,Electroputere” Craiova
    • Proiect de reconversie Moara lui Assan
    • Proiect de reconversie Fabrica de ciment Bicaz în muzeu tehnic
    • Întreprinderi de utilaj petrolier
    • Judeţul Brăila – unităţi industriale
  • ▼  iunie (9)
    • Industria carbonieră - imagini, exemple, localizări
    • Industria carboniferă
    • Abrevieri
    • Asociaţiile sportive şi industria
    • Organizare-reorganizare teritorială – ce ne învaţă istoria
    • Dezindustrializare
    • Combinatul siderurgic Călan la RRA
    • Despre coloşii industriali şi dezindustrializare la Pro TV
    • Dezindustrializarea ca metodă de recuperare a trecutului
  • ▼  mai (6)
    • Resursele miniere din Dobrogea cunoscute spre sfârşitul anilor 1970
    • Resursele miniere din Dobrogea cunoscute la începutul anilor 1950
    • Forme primare de folosire a aluminiului şi aliajelor sale
    • Aluminiul
    • Minereurile
    • 1 Mai : Ziua Internaţională a Muncitorilor
  • ▼  aprilie (7)
    • Reclame V
    • Reclame IV
    • Întreprinderea forestieră ,,Bernath Andrei” Vatra Dornei
    • Vizită de lucru III
    • Vizită de lucru II
    • Peisaj siderurgic
    • Vizită de lucru – I
  • ▼  martie (3)
    • Ordinul Muncii - 1980
    • Pentru cel mai bogat cont de economii !
    • Ziare locale în perioada comunistă
  • ▼  februarie (1)
    • Iniţiative, întreceri, concursuri, lozinci, acţiuni
  • ▼  ianuarie (4)
    • Imagini - construcţii hidrotehnice
    • Hidrocentrala
    • Raionul Agnita – 1950
    • Arhivă Blog - Bilanţ 2010



Etichete
  • despre proiect (13)
  • fabrici si uzine (79)
  • lista pe ramuri ind. (7)
  • lista pe unitati adm.-ter. (13)
  • meserii si muncitori (20)
  • produse (54)
  • variate (75)
  • înfiinţări de întreprinderi (53)