vineri, 29 aprilie 2011

Reclame V

Publicitatea la produsele din timpul regimului comunist se realiza fie sub ,,umbrela” unei întreprinderi care îşi prezenta produsele fabricate/serviciile oferite, fie sub aspectul beneficiile oferite prin consumarea unui produs/primirea unui serviciu. În cazul ultimei categorii nu se precizează ce întreprindere realizează produsele sau oferă serviciile.

Din cadrul primei categorii :
I.J.I.L. Suceava
,,Vinul se bea la ocazie, apa minerală – în toate ocaziile
Vă veţi convinge gustînd apa minerală din bazinul Dornelor
Întreprinderea judeţeană de industrie locală Suceava vă mai oferă : mobilier, articole de artizanat, împletituri de nuiele, răchită şi mase plastice, confecţii metalice, piese de schimb auto, cărucioare petnru copii, articole din cauciuc şi mase plastice, materiale de construcţii, confecţii textile”[1].
Mai prezentăm şi alte câteva reclame la produsele Combinatului siderurgic Galaţi şi la cele ale Întreprinderii ,,Electro-Mureş” Târgu Mureş. În prima ni se prezintă ,,«faţa necunoscută» a siderurgiei gălăţene” (chimia), iar în cea de-a doua reclamă produse realizate ,,la nivelul tehnicii contemporane” (corespunzătoare acelor vremuri) a căror calitate superioară ,,le asigură competivitatea internaţională”.


Pentru a doua categorie de reclame :
,,Nici o masă fără preparate din : peşte oceanic.
Peştele oceanic conţine : fosfor : utilizabil la formarea oaselor. Iod : indispensabil glandei tiroide. Flor : necesar danturii dvs. Vitamine : substanţe importante ce reglează funcţiile vitale. Acid glutamic : necesar creierului”[1].
Se menţionează şi peştii oferiţi spre consum : macrouri, stavrizi, cod, hek, merlucius. Şi se reafirmă beneficiile peştelui, de data aceasta ţintindu-se beneficiile aduse şi pentru economie, prin compararea cu alte produse : ,,500 gr. Peşte conţine 95 gr. proteine echivalent cu : 950 gr. şuncă sau 3 litri de lapte sau 16 buc. ouă sau 4,500 kg cartofi”[1].
Textul unei reclame la cozonac putea fi următorul :
,,Cozonac, porto, pandoro, extra. O felie de cozonac «Extra» sau «Porto» un deliciu prin aroma şi dulceaţa fructelor însiropate ce le conţine”[1].
Însă probabil cel mai cunoscut produs al industriei alimentare (ramura băuturilor răcoritoare) era ,,CI-CO”. Poate de aceea, în textul reclamei s-a găsit suficient să se spună ,,oricînd, oriunde”.

Dintr-o serie de reclame pe care le-am văzut, cea mai reuşită mi s-a părut a fi aceea pentru produsele chimice (îngrăşămintele chimice). Ele sunt realizate de Combinatul industrializării de îngrăşiminte chimice Craiova. Realizarea artistică şi textul reclamei (,,toată lumea ştie cîte ceva”... ,,dar specialiştii ştiu mai mult”) sunt expresive.

Ca o trăsătură generală, exemplificată şi în reclamele prezentate, observăm o repartizare echitabilă între publicitatea pentru produsele industriei grele şi cele ale industriei uşoare şi alimentare.

[1] Sursa pentru imagini şi pentru textele reclamelor : www.comunismulinromania.ro

marți, 26 aprilie 2011

Reclame IV

Continui să prezint o serie de produse la care să făcea reclamă în paginile diverselor publicaţii ale vremii, în cazul de faţă în ,,Viaţa economică” din 1964.

Fabrica de produse lactate Bucureşti
,,Un aliment al tuturor anotimpurilor : îngheţata. Produsă în sortimente variate, se găseşte de vînzare în cofetării şi unităţile comerciale, cu raioane de specialitate. Pentru consum la domiciliu se vinde în ambalaje speciale” [1].

,,Rezultate excepţionale la spălat cu Perlan alb pentru ţesături din lînă, mătase naturală şi fibre sintetice, şi cu Perlan albastru pentru ţesături din bumbac şi cînepă” [2].

,,Articole pentru bărbierit găsiţi în unităţile cooperaţiei de consum”. În acelaşi anunţ publicitar se făcea reclamă şi la crema Nivea, la crema de ras Călin, la Tarr şi lame de bărbierit Palmila [3].

Sursele :
[1] ,,Viaţa economică”, anul II, 1964, numărul 12, p. 12.
[2] ,,Viaţa economică”, anul II, 1964, numărul 10, p. 12.
[3] ,,Viaţa economică”, anul II, 1964, numărul 13, p. 18.

joi, 21 aprilie 2011

Întreprinderea forestieră ,,Bernath Andrei” Vatra Dornei

În paginile ziarului ,,Scînteia” apăreau constant exemple de fabrici construite de regimul comunist. Articolul ce prezenta noua construcţie era scris după un model ,,clasic” pentru acele vremuri. Modul de a scrie un astfel de articol a evoluat în funcţie de perioada regimului comunist.
Prezentăm acum un articol din ,,Scînteia” redactat la momentul construirii Întreprinderii forestiere ,,Bernath Andrei” din Vatra Dornei. Articolul poate fi împărţit astfel : se descrie situaţia industriei lemnului din ,,Ţara Dornelor” din perioada de dinainte de comunism, se continuă cu un scurt pasaj care descrie ,,viaţa nouă” a muncitorilor forestieri care a început de la 23 August 1944 prin ,,eliberarea Patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică” (această formulare este de neînlocuit mai ales în perioada anilor 1950), sunt descrise momente din realizarea fabricii cu accent pe truda unui stahanovist (numit Dera Vasile şi care ,,a isbutit să dea câte 5-6 norme în fiecare zi”) cu precizarea că exemplul i-a fost urmat şi de alţi muncitori. Nu se uită se să puncteze că totul a fost realizat aplicând metode sovietice (în cazul de faţă ,,metaoda sovietică de zidărie”), că fabrica are ,,întregul proces de producţie mecanizat” (mecanizarea unor procese şi activităţi care înainte de regimul comunist se realizau manual, sunt mereu precizate de propagandă – e drept că beneficiile industrializării în acest sens erau reale). În finalul articolului accentul cade pe latura socială. Cu subtitlu ,,Fabrică nouă, oameni noi” avem câteva pasaje care prezintă cum munca şi depăşirea planului de producţie (plan lunar realizat în 23 de zile) înseamnă ,,un succes al frontului păcii”, un pas spre ,,creşterea buneistări generale”. Pacea înte popoare era deviza lagărului comunist, iar R.P.R. se ralia acestei poziţii. Comuniştii se erijau în apărătorii păcii, iar ,,imperialiştii” erau cei care o ameninţau constant. Propaganda comunistă în anii 1950 a evidenţiat această idee cu fiecare ocazie, totul se făcea pentru pace. Conceptul de ,,cetate asediată” justifica multe decizii ale regimului comunist.
Încă două formulări caracteristice mai vreau să prezint. Prima arată că ,,înfruntând natura, gerul cumplit şi apele subterane, muncitorii s’au pus cu nădejde pe lucru”. Mereu se arată că muncitorii reuniţi în jurul partidului au reuşit să înfrângă vicisitudinile naturii, că nimeni şi nimic nu-i poate opri dacă ei îşi doresc acest lucru... şi dacă ascultă de partid. Totul creează senzaţia că este o ,,viaţă nouă” în care industrializării nu-i sunt refuzate niciunul dintre lucrurile pe care şi le propune. ,,Oamenii noi” sunt cei care gândesc în paradigmele comunismului, cei ,,educaţi de Partid”. Regimul comunist din R.P.R. aplica atât ideologia comunistă, cât şi propriile mijloace pentru a se menţine la putere.
Cea de-a doua formulare caracteristică este legată de mecanizare. După ce se spusese la începutul articolului cum decurgea munca înainte de comunism, se prezintă schimbările aduse de noul regim : ,,Azi, muncitorii nu mai cară buştenii grei pe umăr. Transportoare mecanice uşurează munca muncitorilor”. Se prezintă întregul proces care are loc, şi se mai adaugă şi că „prisosul va fi depozitat în silozuri”. Mereu propaganda arată preocuparea în timpul noului regim pentru întrebuinţarea oricăror resurse. Activitatea era pusă în contrapondere cu risipa efectuată înainte de comunism.
Puţine lucruri am arătat despre întreprinderea forestieră ,,Bernath Andrei” din Vatra Dornei, dar chiar astfel a fost prezentat în ,,Scînteia”. Momentul finalizării noii construcţii a fost un pretext pentru a glorifica regimul, nu multe lucruri despre construcţie în sine, prea puţin despre utilaje şi alte beneficii. Când însă se aminteau, ele erau corelate cu formulări propagandistice. Să nu cerăm prea mult în acest sens ,,Scînteii”, doar era organul central al P.M.R., ulterior P.C.R.
Prin natura sa comunismul nu poate fi înţeles fără procesul de industrializare şi nici invers. Pur şi simplu se întrepătrund. Comunismul considera industrializarea principalul mijloc prin care se putea progresa şi realiza ,,viaţa nouă” cu oameni asemenea, iar procesul industrializării din ţările comuniste datorează mult ideologiei comuniste, care i-a permis o evoluţie rapidă, mult accelerată şi cu beneficii reale, dar în acelaşi timp forţată, uneori neraţională şi cu eforturi prea mari în raport cu alte necesităţi.

luni, 11 aprilie 2011

Vizită de lucru III

Mai jos sunt fotografii din vizitele de lucru la diferite întreprinderi din ţară. Am selecţionat cele mai interesante fotografii prezentate în Fototeca online a comunismului românesc şi care puteau fi vizionate (dintre cele peste 5000 de fotografii, cred că cel puţin 2000 nu puteau fi văzute).


La Combinatul petrochimic Midia Năvodari
Sursa : Fotografia #BA488, Fototeca online a comunismului românesc, 258/1978, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=45184X5375X5732, 11-04-2011.




La Întreprinderea ,,23 August” Bucureşti
Sursa : Fotografia #BA378, Fototeca online a comunismului românesc, 148/1978, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=44964X5278X5732, 11-04-2011.




La Întreprinderea mecanică Timişoara
Sursa : Fotografia #BA276, Fototeca online a comunismului românesc, 46/1978, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=44760X5195X5732, 11-04-2011.




La Combinatul siderurgic Hunedoara
Sursa : Fotografia #BA205, Fototeca online a comunismului românesc, 205/1977, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=44618X5141X5732, 11-04-2011.




La Întreprinderea de tricotaje ,,Bucovina” Rădăuţi
Sursa : Fotografia #BA182, Fototeca online a comunismului românesc, 182/1977, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=44572X5122X5732, 11-04-2011.

vineri, 8 aprilie 2011

Vizită de lucru II


Demonstraţia de 1 Mai în Bucureşti - 1967
Sursa : Fotografia #G005, Fototeca online a comunismului românesc, 183/1967, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=33534X760X5732, 08-04-2011.



La Uzinele de Utilaj Chimic din Ploieşti
Sursa : Fotografia #E573, Fototeca online a comunismului românesc, 10/1972, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=33322X661X5732, 08-04-2011.



Nicolae Ceauşescu la volanul primului autoturism Dacia 1100, cu prilejul vizitei de lucru la Uzina de autoturisme Piteşti
Sursa : Fotografia #G506, Fototeca online a comunismului românesc, 169/1968, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=34536X1107X5732, 08-04-2011.



La Uzina „Progresul” Brăila, regiunea Galaţi, 1966
Sursa : Fotografia #A442, Fototeca online a comunismului românesc, 394/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=31538X203X5732, 08-04-2011.



La Uzina „Progresul” Brăila, regiunea Galaţi, 1966
Sursa : Fotografia #A444, Fototeca online a comunismului românesc, 396/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=31542X204X5732, 08-04-2011.

miercuri, 6 aprilie 2011

Peisaj siderurgic

În multe din paginile ,,Scînteii” putem întâlni construcţii literare care glorifică realizările regimului comunist. Dintre acestea ne-am oprit la un exemplu din anul 1961. Un tehnician din sectorul de laminare de la Combinatul siderurgic Hunedoara, Ion Drăgănescu, semnează o poezie numită Piesaj siderurgic pe care o reproducem din paginile ziarului.

,,În zumzetul uzinei am pătruns
Şi mi-au ieşit în drum imense hale
Cu trompe uriaşe, verticale
Ce-aruncă veşnic nori de fum în sus.

Aceşti giganţi de cărămizi şi fier
Ce-şi reazimă ca munţii fruntea-n cer,
N-au fost aşa dintru întîia oară.

Mici ateliere înnecate-n fum.
Atît. Însă voinţa omenească
Din tot ce-a fost, făcu să se-mplinească
Splendoarea ce-mi apare-n faţă-acum...

Ca un potop, cad roşiile stele –
Potop de foc feeric, sideral
Şi ninge cu luceferi de metal –
Solidă temelie ţării mele” [1].

Este de remarcat importanţa pe care regimului comunist o acorda industrializării şi muncitorilor. Industrializarea era prezentată publicului în felurite chipuri (în fotografii, documentare, filme, cărţi, muzică), iar muncitorii ,,ca principală clasă conducătoare a societăţii” erau din ce în ce mai prezenţi şi în alte activităţi decât în cele tipice meseriei lor. Muncitorii erau reprezentaţi în filme, erau decoraţi, erau prezenţi ca autori de poezii, iar ca martori ai industrializării, ,,ai făuririi noii societăţi”, îşi prezentau propriile experienţe de muncă. Industrializarea şi muncitorimea supraîncărcate de simboluri au fost mai prezente ca niciodată în timpul regimului comunist, au fost elemente importante într-o utopie care a durat aproape o jumătate de secol.

[1] ,,Scînteia”, nr. 5042, 12 ianuarie 1961, p.4.

luni, 4 aprilie 2011

Vizită de lucru – I


La Combinatul de azot Târgu Mureş, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, august 1966
Sursa : Fotografia #A252, Fototeca online a comunismului românesc, 204/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=31158X110X5732, 04-04-2011.


La Combinatul Chimic Borzeşti, regiunea Bacău
Sursa : Fotografia #A401, Fototeca online a comunismului românesc, 353/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=31456X176X5732, 04-04-2011.


La Uzina Metalurgică Iaşi, regiunea Iaşi
Sursa : Fotografia #A143, Fototeca online a comunismului românesc, 95/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=30940X60X5732, 04-04-2011.


La Fabrica de bere Bacău, regiunea Bacău
Sursa : Fotografia #A383, Fototeca online a comunismului românesc, 335/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=31420X165X5732, 04-04-2011.


La Uzinele Chimice Piteşti, regiunea Argeş
Sursa : Fotografia #A165, Fototeca online a comunismului românesc, 117/1966, http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/picdetails.php?picid=30984X72X5732, 04-04-2011.


*O serie întreagă de fotografii referitoare la perioada 1945-1989 sunt puse la dispoziţie pe site-ul http://www.arhivelenationale.ro/fototeca/, Fototeca online a comunismului românesc. Proiectul este realizat de Arhivele Naţionale ale României şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România.