joi, 27 ianuarie 2011

Imagini - construcţii hidrotehnice

1965 - Hidrocentrala de la Pângăraţi (judeţul Neamţ)
1972 - Barajul hidrocentralei de la Porţile de Fier (vedere din avion)
Barajul hidrocentralei de pe râul Argeş







Sursa
: www.comunismulinromania.ro

marți, 25 ianuarie 2011

Hidrocentrala

Pentru a produce energie electrică folosind forţa apei este nevoie de lucrări de mare amploare, foarte costisitoare. De exemplu, pentru construirea unui baraj de hidrocentrală se folosesc cantităţi mari de ciment, după ce în prealabil dificultăţile legate de proiectarea sa au fost rezolvate. Pentru ca o hidrocentrală să fie operaţională este nevoie de mai mulţi ani (de exemplu pentru hidrocentrala de pe râul Argeş, ,,Gh. Gheorghiu-Dej”, au fost necesari 6 ani în total, 1961-1966), timp în care se realizează diferite lucrări de amenajare pentru o valorificare cât mai mare a forţei apei (pe râul Bistriţa a fost construită o suită de 12 hidrocentrale), care modifică, uneori radical, mediul înconjurător. Beneficiile unei centrale hidroelectrice sunt evidente şi adaugă faţă de celelalte construcţii pentru producerea energiei electrice şi posibilitatea de irigare a terenurilor agricole, turism şi agrement pe lacul de acumulare format, un mediu mai puţin poluat, aprovizionarea localităţilor limitrofe cu apă şi ferirea lor de inundaţii, prin amenajarea cursului de apă folosit de hidrocentrală.

vineri, 21 ianuarie 2011

Raionul Agnita – 1950

Raionarea sau legea administrativă din anul 1950 a înlocuit judeţele şi plăşile României cu regiuni şi raioane. O regiune era formată din mai multe raioane şi avea un oraş-reşedinţă de regiune. Raionul avea la rândul său un oraş-reşedinţă de raion şi era format din alte oraşe, comune şi sate.
Am să prezint raionul Agnita încadrat la momentul anului 1950 în regiunea Sibiu, la acea vreme, una dintre cele 28 de regiuni ale R.P.R. Nu voi face o monografie, ci voi folosi câteva formulări justificative pentru schimbarea împărţirii administrative a ţării, pe care le-am găsit într-un număr al ziarului ,,Scânteia” din 1950, şi care erau aplicate raionului sibian.
Raionul Agnita prelua teritorii aparţinând a trei foste judeţe : Târnava Mare, Sibiu şi Făgăraş. Reşedinţa de raion era oraşul Agnita aşezat în centrul raionului spre a fi ,,mai legat de masse” având posibilitatea ,,să organizeze mai bine controlul şi îndrumarea Sfaturilor Populare comunale, ajutându-le în activitatea lor”. Se afirma că locuitorii din raionul Agnita erau nevoiţi înainte de raionare să străbată un drum lung spre a ajunge în capitalele de judeţ când aveau nevoie, lucru datorat hotarelor ,,fixate în trecut după bunul plac al moşierilor şi capitaliştilor”, şi care despărţeau ,,aritifical” locuitorii cu aceleaşi interese economice. Toate acestea erau prezentate în mod înfierat şi în balanţă cu ,,binefacerile” noii organizării. Se cuvine să precizăm că tot în timpul regimul comunist, de data aceasta ceauşist, avea să se afirme că organizarea ţării pe baza regiunilor şi raioanelor nu era conformă cu necesităţile ţării. Şi din nou, propaganda comunistă arăta cât de benefică era noua organizare, cât de artificială era precedenta şi tot aşa. Orwell cu al său 1984 surprindea în chip strălucit încă din 1949 acest modus vivendi al regimului comunist, ce a aşternut Cortina de Fier peste Europa.
Revenind la prezentarea raionului Agnita şi a oraşului-reşedinţă de raion se mai afirma că în noua formulă organizatorică ,,micile fabrici din cuprinsul oraşului se vor putea aproviziona acum mult mai uşor cu materiile prime aflate în raion”. Tot pe aceeaşi linie, zăcămintele de gaz aflatee în raion ,,vor putea fi valorificate deplin” ,,datorită contribuţiilor largi ale Sfaturilor Populare raionale”. Două idei semnificative se desprind din argumentarea pro-raionare din ziarul ,,Scânteia” : Sfaturile Populare au posibilitatea să supravegheze mai bine locuitorii (sau în limbajul propagandei comunsite să ,,să controleze şi să îndrume”) şi economia are posibilitatea să prospere (prin alimentarea cu materii prime a fabricilor, punerea în valoare a zăcămintelor).

miercuri, 12 ianuarie 2011

Arhivă Blog - Bilanţ 2010

• ▼ 2010 (114)
o ▼ decembrie (3)
 Cărbunii
 Industrializarea Bucureştiului în cifre la sfârşit...
 Şantiere ale întreprinderilor II
o ▼ noiembrie (17)
 Vechime
 Reclame III
 Acetilena
 Bernat, Andrei (1908-1944)
 Aro
 Biciclete ,,Pegas”
 Întreprinderi de industrie locală
 Medalia Muncii
 Colecţie de site-uri relevante pentru cercetarea p...
 Descrierea industriei din judeţul Ialomiţa
 Maşina de gătit
 Locul pe ţară al judeţelor din Maramureş şi Crişana la unele produse (sfârşitul anilor 1970)
 Activităţi şi procese care se industrializează
 Locul pe ţară al judeţelor din Dobrogea la unele produse (sfârşitul anilor 1970)
 Lista meseriilor – clasificarea şi numerotarea lor...
 Organizarea doctoratului - 1950
 Şantiere ale întreprinderilor
o ▼ octombrie (50)
 Industria : definiţie de dicţionar
 Prima întrecere în industria textilă după naţionalizare
 Întreprinderi din Bucureşti care au depăşit programele de producţie – martie 1948
 Agnita-Botorca
 Cântec din fabrica de cherestea
 Departamentul pentru construcţii în străinătate
 Centrala industrială de utilaj petrolier Ploieşti - 1983
 Filatura de bumbac Focşani
 Întreprinderea minieră Ruşchiţa
 Facultăţi înfiinţate la Universitatea din Braşov - 1971
 Muncitori în comunism
 Centrala industriei confecţiilor Bacău
 Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele - 1973
 3 DH-200 A
 Locul pe ţară al judeţelor din Bucovina la unele produse (sfârşitul anilor 1970)
 Complexul de faianţă şi sticlă Sighişoara – întrecerea socialistă
 Institute de cercetare în industria chimică înfiinţate în 1973
 Componenţa combinatelor miniere Rovinari şi Motru
 Înfiinţări de întreprinderi în industria cărbunelu...
 Îmbunătăţirea activităţii Întreprinderii ,,Romenergo”
 Naţionalizarea întreprinderilor 11 iunie 1948
 Reclame II
 Întreprinderea de textile neţesute Râmnicu Vâlcea
 Întreprinderea electrocentrale Drobeta-Turnu Severin
 Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a R.S.R. - 1982
 Nomenclatorul specialităţilor pentru liceele de specialitate 1966-1967
 Standarde în R.S.R.
 Întreprinderi - fotografii si localizări
 Tipuri de autovehicule pentru transport marfă folosite în R.S.R.
 Lista principalelor unităţi producătoare de elemente metalice şi specializarea lor - 1974
 Întreprinderi industria lemnului - 1968
 Rezoluţia Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român - 1984
 Întreprinderea de aparate şi utilaje pentru cercetare Bucureşti
 Întreprinderea pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de calcul
 Întreprinderi de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Uşoare
 Rafinăria Piteşti
 Întreprinderea de asistenţă tehnică şi «service» pentru autoturisme Dacia
 Industria de prelucrare a petrolului 1989
 Întreprinderea de stat pentru comerţ exterior Artizanat
 Unităţi teritoriale în industria lemnului – 1 martie 1968
 Aprovizionare cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum
 Stabilirea preţurilor la unele produse metalurgice 1968
 Comasări prin absorbţie – 1 martie 1968
 Centrala industrială de tractoare şi autovehicule Braşov
 Sistemul internaţional de unităţi de măsură
 Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a Republicii Socialiste România 1969
 Întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi
 Întreprinderea pentru deschiderea de cariere şi mine noi Oltenia
 Întreprinderea Universal Autotractor Braşov
 Unităţile din subordinea Centralei industriale de tractoare şi autovehicule Braşov - 1984
o ▼ septembrie (15)
 Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie ,,Porţile de Fier” – credit pentru R.S.F. Iugoslavia
 Întreprinderea de autoturisme Timişoara
 Întreprinderea industrială de stat pentru prelucrarea tulpinilor de in Ulmeni
 Mijloace de transport
 Întreprinderi din cadrul Centralei ,,Delta Dunării”
 Întreprinderea electrocentrale Iaşi
 Târgul Internaţional – Bucureşti
 Combinatul petrochimic Ploieşti
 Întreprinderea de stat pentru comerţul exterior ,,Mercur” Bucureşti
 Întreprinderi în industria de autoturisme
 Întreprinderi din Bucureşti
 Ghid al Bucureştiului din 1962 - întreprinderi
 Întreprinderi de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară
 Întreprinderea de montaj şi reparaţii centrale termice Bucureşti
 Dej, 1952 : expunere la consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri
o ▼ august (9)
 Trecerea unei activităţi economice de la o întreprindere la alta
 Schimbarea subordonării unei întreprinderi
 Înfiinţări de întreprinderi în industria alimentară - 1983
 Săpunuri şi detergenţi
 Întreprinderi textile de bumbac
 Întreprinderea electrocentrale Turnu Măgurele
 Întreprinderea de tâmplărie metalică Buzău
 Combinatul pentru producerea şi industrializarea cărnii de porc Călăraşi
 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Alexandria
o ▼ mai (2)
 Judeţul Cluj – Industria la începutul anilor 1980
 Întreprinderea «Microelectronica» Bucureşti
o ▼ aprilie (6)
 Colaborare internaţională în industria petrolieră 1982-1983
 Fabrica de conserve Turnu Măgurele
 Organizarea şi funcţionarea economiei prin centrale şi întreprinderi
 Întreprinderea de produse electrotehnice Petroşani
 Întreprinderea de electronică industrială Bucureşti
 Schimbarea denumirii Întreprinderii «Victoria» Călan
o ▼ martie (12)
 Comasare de întreprinderi
 Întreprinderea electrocentrale Zalău
 Întreprinderii de bioproteine Curtea de Argeş
 Filatura de lînă pieptănată Buzău
 Întreprinderea de produse abrazive Bârlad
 Ministerului Industriei Construcţiilor de maşini - 1966
 Fabrici de ulei şi bere
 Aparate electrocasnice
 Şantierul naval Sulina
 Întreprinderea de orologerie industrială Arad
 Întreprinderea de articole de sport ,,Camping”
 Recenzie : Liviu Chelcea, Bucurestiul postindustrial

► 2009 (78)


Etichete
• despre proiect (7)
• fabrici si uzine (44)
• lista pe ramuri ind. (5)
• lista pe unitati adm.-ter. (9)
• meserii si muncitori (12)
• produse (31)
• variate (36)
• înfiinţări de întreprinderi (53)