luni, 29 noiembrie 2010

Vechime

Pentru ca un sit industrial să fie clasat ca având valoare de patrimoniu trebuie să aibă o vechime de peste 50 de ani. Durata de timp mi se pare mult prea mare. Trebuie o perioadă de timp, precum este necesară la arhive pentru darea spre cercetare a unor dosare, dar s-ar putea ca intervalul de 50 de ani să fie de ajuns pentru dispariţia unor situri industriale. Să luăm un caz actual. Astăzi se blamează foarte tare construcţiile din prefabricate, ca fiind fără valoare de patrimoniu. În principiu, uşor de realizat şi uşor de demolat ele n-ar avea caracteristicile construcţiilor industriale anterioare. Şi totuşi prefabricatele sunt astăzi, mai mult ca oricând, cele mai întrebuinţate. Ceea ce înseamnă că peste cei 50 de ani vom fi nevoiţi să recunoaştem valoarea lor pentru construcţiile de astăzi. Nu ştiu însă dacă vom avea şi ce arăta. Tehnologia construcţiilor şi modul în care este ea folosită (aş putea spune chiar moda) se înscriu mersului rapid şi actual al ştiinţei în ansamblu. S-ar putea să se găsească o soluţie nouă pentru a ridica diverse construcţii şi să nu mai fie nevoie de prefabricatele de astăzi, iar ele să fie tratate precum numeroase construcţii industriale vechi, din cărămidă sau alte materiale. 50 de ani pentru ca un sit să aibă valoare de patrimoniu s-ar putea să fi fost oportun acum un secol, dar nu cred să mai reflecteze realitatea de acum. Cred că nu mai mult de 25 de ani ar fi de ajuns.
Şi poate ceea ce contează şi mai mult este să existe o lege care să se şi aplice în favoare siturilor industriale.

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Reclame III

Uzina ,,Rulmentul” Braşov


Combinatul chimic Făgăraş

Uzinele ,,Carbosin” Copşa Mică


Sursa imaginilor : ,,Drum nou”, 1968 apud http://levantul.wordpress.com/2010/11/21/reclame-de-fabrici-in-1968-regiunea-brasov/, 27-11-2010.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Acetilena

Este un gaz incolor, fără miros în stare pură, foarte solubil în acetonă. A fost descoperită în 1836 de H. Davy.
Acetilena poate fi produsă prin reacţia dintre carbura de calciu (carbid) şi apă sau din metan, prin oxidare parţială cu oxigen ori prin cracare în arc electric. În anii 1960 acetilena se producea la Râşnov, Turda şi Târnăveni.
Acetilena este larg întrebuinţată în industria chimică la obţinerea mai multor produse printre care : acetonă, vinil acetilenă (folosită pentru producerea de cauciucuri sintetice), acetat de vinil şi clorură de vinil (utilizate pentru obţinerea de mase plastice, piele sintetică, fibre sintetice), acetaldehidă (în producerea acidul acetic, alcoolului etilic).

Sursa : ***, Dicţionar enciclopedic, vol I. A-C, Bucureşti, 1962, p.16.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Bernat, Andrei (1908-1944)

În 1927 a devenit membru U.T.C., apoi secretar al C.C. al U.T.C. Din 1935 a fost deţinut în diferite închisori până la moartea sa în 1944 [1]. Pentru propaganda comunistă cazul Bernat Andrei era un model şi servea la a conferi legalitate şi istorie unui regim care până la preluarea puterii de facto de la 23 august 1944 cu sprijinul Armatei Roşii, nu a însemnat aproape nimic pentru viaţa politică şi socială românească.

Şi alţi lideri comunişti vor fi preţuiţi de regim. Gheorghe Gheorghiu-Dej va da numele oraşului Dej la moartea sa (până atunci se numea Oneşti) şi la fel oraşul Stalin pentru Braşov, cele două sunt exemplele clasice. După numele altor lideri comunişti s-au numit întreprinderi, străzi, institute şi lista poate continua. Şi numele lui Bernat Andrei a fost astfel utilizat :
Combinatul forestier ,,Bernat Andrei” Vatra Dornei, regiunea Suceava.
Realizarea construcţiei : 1949-1951.
Obiectul de activitate : producţia de cherestea de răşinoase, lăzi şi alte produse din lemn.
[2]

Note :
[1] ***, Dicţionar enciclopedic, vol I. A-C, Bucureşti, 1962, p. 346.
[2] Ibid., p. 707.

Sursa : ***, Dicţionar enciclopedic, vol I. A-C, Bucureşti, 1962.

joi, 18 noiembrie 2010

Aro

Aro, automobilul românesc de teren, a fost produs la Uzina din Câmpulung-Muscel [1]. Primul automobil românesc de teren a fost produs în 1957 şi se numea IMS 57 [2]. Aro a fost exportat în mai multe ţări [3].
Aro 240 face parte din seria 24 produsă şi în alte variante. Seria 24 a fost lansată în 1972.La cei 65 CP dezvoltaţi de un motor de 2495 cm3 Aro 240 ajungea la o viteză de 110 km/h.

Note :
[1] Astăzi se numeşte S.C. Aro S.A. Informaţii referitoare la situaţia actuală a întreprinderii se pot găsi pe http://www.aro.ro/.
[2] http://www.aro.ro/.
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/ARO.
[4] Despre Aro :
Site dedicat, aşa cum vedem şi din denumire, automobilelor româneşti :
http://www.automobileromanesti.ro/Aro/Aro_240/
Aro Club România :
http://www.aro4x4.net/
Aro în Cehia :
http://www.aro4x4.cz/english/
Articole ce merită a fi citite :
http://www.autogreen.ro/2008/12/30/aro-%E2%80%93-primul-autoturism-de-teren-romanesc/
http://evenimentulmuscelean.ro/component/content/article/57-istoria-aro/5077-Constantin-Ghinescu-a-luptat-pentru-fabricarea-ma%C5%9Finii-Renault-la-Uzina-ARO.html
http://evenimentulmuscelean.ro/component/content/article/57-istoria-aro/5077-Constantin-Ghinescu-a-luptat-pentru-fabricarea-ma%C5%9Finii-Renault-la-Uzina-ARO.html

duminică, 14 noiembrie 2010

Biciclete ,,Pegas”

Bicicletele ,,Pegas” puteau fi cumpărate din magazinele din ţară. Prezentăm câteva tipuri de biciclete ,,Pegas” şi preţurile lor din 1986:

Clasic, cu cadru pentru bărbaţi, 1680 lei
Clasic, cu cadru pentru femei, 1710 lei
Ideal, cu cadru pentru bărbaţi, 1615 lei
Ideal, cu cadru pentru femei, 1640 lei
Robusta, cu cadru pentru băieţi, 1800 lei
Robusta, cu cadru pentru fete, 1800 lei
Modern, cu cadru pentru băieţi, 1865 lei
Modern, cu cadru pentru fete, 1865 lei
Comoda, cu cadru rigid, 1690 lei
Practic, cu cadru pliabil, 1920 lei.

Sursa : ,,Almanah Tehnium”, 1986, p. 177.

vineri, 12 noiembrie 2010

Întreprinderi de industrie locală

Întreprinderile pot fi clasificate după mai multe criterii. Unul dintre ele este cel al importanţei pentru industria din perioada 1948-1989. Conform acestui criteriu, întreprinderile pot fi de două tipuri : întreprinderi de industrie locală şi întreprinderi de interes republican.
Voi prezenta trei întreprinderi din prima categorie, mai puţin cunoscute şi produsele pe care le fabricau.
Întreprinderea de industrie locală mixtă Baia-Mare : cazane de baie şi postamente (focare), cazane de rufe de 15, 20, 25, 30, 35, 40 litri, articole de lăcătuşerie, mobilier de uz casnic (dormitoare I, M. 1, Bucătării A. Lemn, Camere combinate T. Lemn etc.) [1].
Întreprinderea de industrie locală Braşov : profile mijlocii, profile uşoare, benzi laminate la cald, ţesătură sârmă 18X37, materiale neferoase (bare şi bandă alamă), tablă zincată 0,75 mm, materiale de asamblare (nituri, şaibe, piuliţe, şuruburi diferite), feronerie (broaşte, zăvoare etc.), valve auto, materiale de instalaţii (canale, coturi, reducţii etc.), diverse materiale de marochinărie ca : fermoare, catarame etc. [2].
Întreprinderea orăşenească de industrie locală Târgu-Mureş : coşuri pentru hârtie îmbrăcate în P.V.C., mobilier comercial, oglinzi ,,Fantezia”, sanitare, pentru toaletă, geam vitrină pentru mobilă, bobinări de motoare electrice de diferite tipuri, de la 10 KW la 500 KW, tablouri de comandă electrice cu 2-10 panouri, covoare orientale cu 40000 şi 110000 noduri pe mp [3].

[1][2][3] Sursa : ,,Viaţa economică”, anul II, 1964, nr. 13, p. 18.

joi, 11 noiembrie 2010

Medalia Muncii

Medalia a fost instituită din anul 1949 şi se acorda ,,oamenilor muncii care contribuie la ridicarea productivităţii muncii, la pregătirea de noi cadre calificate, la buna organziare a muncii şi la realizarea de economii, muncitorilor, personalului de conducere şi tehnic care lucrează în minele de cărbuni şi în minele de metale feroase şi neferoase care au un anumit stagiu în muncă şi activitate ireproşabilă, precum şi persoanelor care s-au evidenţiat prin activitatea lor ştiinţifică, culturală sau artistică”.

Sursa : ***, Dicţionar enciclopedic, vol III. K-P, Bucureşti, 1964, p. 306.

luni, 8 noiembrie 2010

Colecţie de site-uri relevante pentru cercetarea patrimoniului industrial

CRIFST
Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
Din cadrul Academiei Române
http://www.acad.ro/crifst/crifst.htm
-----
AGIR
Asociaţia Generală a Inginerilor din România
http://www.agir.ro/univers_ingineresc.php
-----
TICCIH
The International Committee for The Conservation of the Industrial Heritage
(Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial)
- reprezintă organizaţia internaţională pentru arheologia industrială şi patrimoniul industrial
http://www.mnactec.cat/ticcih/
Carta Patrimoniului Industrial
http://www.mnactec.cat/ticcih/pdf/TICCIH_Charter_ROMANIAN.pdf
Reprezentantul României :
Ioana-Irina Iamandescu
http://www.mnactec.cat/ticcih/countries.php
-----
ICOMOS
International Council on Monuments and Sites
ICOMOS România
Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial
Preşedinte Sergiu Nistor
http://www.icomos.ro/#
-----
AIR
Asociaţia pentru Arheologie Industrială din România
Ioana-Irina Iamandescu
http://www.arhind.ro/
http://arheologie-industriala.blogspot.com/
http://picasaweb.google.com/camil.iamandescu/ExpozitiaArheologiaIndustrialaLaICR#
-----
CIMEC
Institutul de Memorie Culturală
http://www.cimec.ro/
http://cimec.wordpress.com/
despre patrimoniul industrial
http://www.cimec.ro/patrimoniuindustrial/
despre Muzeul Tehnic prof.ing. ,,Dimitrie Leonida” Bucureşti
http://www.cimec.ro/muzee/mteh/mteh.htm
-----
Complexul Naţional Muzeal ,,Moldova” Iaşi
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ,,Ştefan Procopiu” Iaşi
Muzeul virtual de arheologie industriala
http://www.memopatind.ro/
-----
Blogul Combinatul Siderurgic Hunedoara
http://cshd.wordpress.com/
Arheologie Industrială în Banatul Montan
http://www.cultura-industriala.ro/
-----
* lista este evident incompletă

vineri, 5 noiembrie 2010

Descrierea industriei din judeţul Ialomiţa

Prezentăm un scurt pasaj dintr-o monografie dedicată judeţului Ialomiţa [1]. Este chiar pasajul introductiv la subcapitolul ,,Industria” :
,,În Bărăgan, spre deosebire de celelalte zone ale ţării, totul a fost luat de la «cota zero». În perioada 1948-1968, reprezentînd prima etapă a dezvoltării economico-sociale a judeţului, s-a început construcţia Fabricii de cărămizi şi ţigle Ţăndărei, apoi s-au pus în funcţiune Fabrica de confecţii, Combinatul de celuloză şi hîrtie şi, la scurt interval, Întreprinderea de prefabricate din beton Călăraşi. La acestea s-au adăugat modernizările atelierelor industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti”[1].
Fragmentul prezentat poate fi luat ca model pentru descrierea în regimul comunist a industrializării petrecute în diferitele judeţe ale ţării. Este vorba în principal de judeţele ,,ocolite” de industrializare înainte de regimul comunist, din zona Munteniei, Moldovei şi a fostei R.A.M.

[1] Soare, Radu, Judeţul Ialomiţa. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 103.

joi, 4 noiembrie 2010

Maşina de gătit

Astăzi îi spunem adesea aragaz maşinii de gătit. Dar ce este aragazul şi de unde vine această denumire? Aragazul este un gaz lichefiat, butan în special, care este păstrat în butelii speciale şi folosit drept combustibil pentru uzul casnic. Denumirea de aragaz provine de la iniţialele unei companii petroliere, Astra Română (A.R.) la care se adaugă cuvântul ,,gaz”[1]. Astra Română (1907) a fost cea mai importantă companie petrolieră românească în perioada interbelică. Era o subsidiară a Royal Dutch Shell, un supermajor petrolier încă de actualitate. O dată cu naţionalizarea şi bunurile companiei petroliere Astra Română au fost preluate de statul român, oferindu-se în schimb despăgubirile de rigoare. În afară de aragaz se mai folosea şi plinta electrică, reşoul. Electromureş era una dintre întreprinderile care producea astfel de produse electrocasnice.

[1] http://dexonline.ro/definitie/aragaz, 04-11-2010.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Locul pe ţară al judeţelor din Maramureş şi Crişana la unele produse (sfârşitul anilor 1970)

*Produsul – locul – ponderea în producţia totală a ţării (%)
Maramureş
Judeţul Maramureş

Minereuri complexe – 1 – 67,1%
Minereuri complexe – 5 – 4,8%
Acid sulfuric – 4 – 11%
Tricotaje lână şi tip lână – 4 – 7%
Cherestea – 6 – 4,5%
Plăci din particule aglomerate – 7 – 6,8%
Mobilier – 10 – 3,7%
Fire bumbac şi tip bumbac – 11 – 4,3%

Crişana
Judeţul Bihor

Alumină 1 – 51,2%
Maşini-unelte pentru aşchierea metalelor – 3 – 10,8%
Lacuri şi vopsele – 3 – 15,5%
Încălţăminte – 2 – 12,4%
Confecţii, textile – 2 – 7,1%
Mobilier din lemn – 8 – 4,6%
Ciment – 4 – 11,6%
Carne – 5 – 4,6%
Ulei – 7 – 6%

Notă : Toate datele trebuie tratate cu precauţie. Ea e justificată atât de minusurile statisticii, cât şi de caracteristicile propagandei comuniste.

Bibliografie
Retegan, Ioan, Bandula, Octavian, Grigorescu, Mihai, , Husian, Mihai, Nădişan, Ioan, Judeţul Maramureş. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 9.
Blaj, Gh., Szanto, Şt., Chira, I., Judeţul Bihor. Monografie, Bucureşti, 1979, p. 10.

marți, 2 noiembrie 2010

Activităţi şi procese care se industrializează

În construcţii, în anii 1960 s-a dezvoltat ramura prefabricatelor de beton. În 1964 se estima că folosirea în construcţii a prefabricatelor la nivelul propus pentru anul 1965 ar fi condus la următoarele economii anuale : ,,circa 50000 t oţel, circa 240000 mc cherestea de răşinoase, circa 60000 mc traverse de fag, iar necesarul de manoperă pe şantier se va putea reduce cu circa 52 milioane ore, ceea ce echivalează cu un efectiv de 26000 muncitori” [1]. O enumerare de acest gen era larg folosită pentru a descrie în epocă beneficiile aduse de un mod de a rezolva o problemă ( în cazul nostru folosirea prefabricatelor în locul elementelor din beton monolit şi a pereţilor de cărămidă).
În agricultură o serie de operaţii şi procese au fost industrializate : prepararea industrială a furajelor (producţia de furajuri concentrate), sortarea, prepararea şi însilozarea diferitelor produse agricole.. S-a vorbit în epocă şi de industria vinului (combinate de vinificaţie). Operaţiile de ambalare şi îmbuteliere s-au industrializat şi ele Tot în agricultură întâlnim denumirea ,,întreprindere agricolă de stat” tocmai pentru a sugera caracterul agro-industrial al proceselor desfăşurate. Mai departe se pot da mai multe asemenea exemple. Închei cu alte denumiri sugestive de întreprinderi : întreprinderea de industrializarea cărnii, de industrializarea laptelui sau de industrializarea sfeclei de zahăr.

[1] ,,Viaţa economică”, anul II, 1964, nr. 2, p. 3.

Locul pe ţară al judeţelor din Dobrogea la unele produse (sfârşitul anilor 1970)

*Produsul – locul – ponderea în producţia totală a ţării (%)

Judeţul Constanţa
Ciment – 2 – 13,4%
Îngrăşăminte chimice – 4 – 9%
Acid sulfuric – 1 – 23,2%
Ulei comestibil – 5 – 11,8%
Judeţul Tulcea
Peşte – 1
Conserve de peşte – 1
Alumină calcinată – 1
Brânzeturi – 7
Minereuri cuprifere – 7

Bibliografie
Borodi, Elena, Poppa, Ion, Andronic, Gheorghe, Daraban, Ionela, Judeţul Constanţa. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 10.
Ion, Gheorghe, Alexandru Maran, Gligor, Stan, Nicolae, Rusali, Judeţul Tulcea. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 13.

luni, 1 noiembrie 2010

Lista meseriilor – clasificarea şi numerotarea lor

1950
,,Industria poligrafică
Industria tipografiei, litografiei, zincografiei şi legătoriei de cărţi : maistru litograf offsetist, maistru culegător manual, maistru stereotipie plană şi rotativă, maistru culegător mecanic, maistru fotozincograf, maistru foto-roto-gravură, maistru legător de cărţi, maistru confecţiuni de cartonaje, maistru turnător de litere, maistru monotaster, maistru monoturnar, maistru imprimare plană, maistru tipăritor rotativă, tehnician corector-revizor, tehnician calculator poligrafe.
Industria fotografiei, filmului, gravurei şi sculpturei în metale şi piatră : maistru gravor, maistru zeţar, vulcanizator ştampile, maistru giuvaergiu, maistru fotograf”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, nr. 47, 30 mai 1950, Hotărârea nr. 576/26 mai 1950.

Organizarea doctoratului - 1950

Doctoratul se putea organiza de către Universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior sau de către institutele de cercetare ştiinţifică de pe lângă Academia R.P.R. Admiterea se făcea pe baza unui concurs ce avea 4 probe : materialismul dialectic şi istoric, disciplina în specialitate, limba rusă, o limbă străină (franceza, germana, engleza). Durata doctoratului era de 3 ani timp în care doctoranzii primeau burse de la stat.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, Decret nr. 15/14 ianuarie 1950.

Şantiere ale întreprinderilor

Uzina de alumină Tulcea 1971
Combinatul de utilaj greu Cluj 1979

Combinatul petrochimic Năvodari
















Sursa imaginilor : www.comunismulinromania.ro/