miercuri, 29 septembrie 2010

Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie ,,Porţile de Fier” - credit pentru R.S.F. Iugoslavia

La 30 noiembrie 1963 s-a semnat la Belgrad Acordul privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie ,,Porţile de Fier”, pe fluviul Dunărea.
Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind creditul în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie ,,Porţile de Fier”, pe fluviul Dunărea, încheiată în luna noiembrie 1967, prevedea ca R.S.R. să acorde R.S.F. Iugoslavia 16 milioane dolari.
Creditul a fost alocat pentru perioada 1968-1970 (1968-6 milioane, 1969 7 milioane, 1970 3 milioane) şi era folosit pentru a cumpăra produse din R.S.R. necesare construcţiei. Creditul a fost rambursat de Iugoslavia sub forma furnizării de energie electrică către România.

În cele ce urmează, prezentăm lista mărfurilor livrate de R.S.R. în perioada 1968-1970 : ciment, plăci ondulate din azbociment, benzină, motorină, păcură, uleiuri minerale, parafină, sodă caustică şi calcinată, cauciuc sintetic, acid formic, carbid, fenol, ortoxileni, ulei de vaselină, monoetilenglicol, metanol, toluen, produse chimice diverse, anvelope auto, bitum natural, cherestea de brad, parchete, untură, carne de porc (jumătăţi), produse textile, maşini şi utilaje, diverse alte produse.

Remarcăm prezenţa consistentă a produselor realizate de industria petrolieră şi chimică. Acest fapt arată cât de mult avea nevoie realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie ,,Porţile de Fier” de aceste produse, faptul că R.S.F. Iugoslavia avea nevoie de aceste produse pentru care a angajat un credit din partea partenerului în acest proiect, R.S.R., dar şi disponibilitatea industriei româneşti de a oferi aceste produse spre export.
Din punct de vedere valoric, topul cinci al produselor furnizate era următorul : maşini şi utilaje (echipament hidromecanic) – 4 milioane dolari, categoria diverse produse – 3 milioane dolari, ciment 1,3 miloane dolari, carne de porc (jumătăţi) 1,05 miloane dolari, anvelope auto 0,9 miloane dolari şi cauciuc sintetic 0,75 milioane dolari. Observăm că ultimele două produse sunt rezultate din dezvoltarea industriei petrochimice, care valorizează superior ţiţeiul.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 41, 29 martie 1968, Hotărârea nr. 594 din 29 martie 1968.

Întreprinderea de autoturisme Timişoara

Întreprinderea ,,Tehnometal” Timişoara din municipiul Timişoara, judeţul Timiş, aflată sub subordonarea Centralei industriale de tractoare şi autovehicule Braşov s-a reorganizat şi astfel a luat fiinţă o nouă întreprindere :

Numele întreprinderii : Întreprinderea de autoturisme Timişoara
Data înfiinţării : 1 ianuarie 1985.
Localizare : municipiul Timişoara, judeţul Timiş.
Subordonare : Centrala industrială de autoturisme Piteşti-Colibaşi.
Obiectul de activitate : fabricarea de autoturisme de foarte mic litraj, cabluri de comandă pentru autovehicule, tablă perforată, produse din sârmă, precum şi piese de schimb aferente produselor din profilul de fabricaţie.

Sursa
: Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 94, 31 decembrie 1984, Decret al Consiliului de Stat nr. 465 din 31 decembrie 1984.

Întreprinderea industrială de stat pentru prelucrarea tulpinilor de in Ulmeni.

Numele întreprinderii : Întreprinderea industrială de stat pentru prelucrarea tulpinilor de in Ulmeni.
Data înfiinţării : 1 aprilie 1966.
Localizare : comuna Ulmeni, raionul Cehul Silvaniei, regiunea Maramureş.
Subordonare : Ministerul Industriei Uşoare.
Obiectul de activitate : prelucrarea tulpinilor de in şi producţia de fibră de in.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 65, 10 octombrie 1966, Hotărârea nr. 2210.

joi, 23 septembrie 2010

Mijloace de transport





































În imagini :
Autovehicule de teren realizate de Uzina mecanică Muscel (1962)
Troleibuz produs la Uzinele Autobuzul (1974)
Primul tractor romanesc IAR-22 (1946)
Combine Gloria C12 fabricate de Uzinele Semănătoarea Bucureşti (anii 1980)

Sursa imaginilor : www.comunismulinromania.ro/

miercuri, 22 septembrie 2010

Întreprinderi din cadrul Centralei ,,Delta Dunării”

Numele întreprinderii : Întreprinderea de exploatare complexă a resurselor naturale din Delta Dunării Chilia Veche.
Data înfiinţării : 1 octombrie 1983.
Localizare : comuna Chilia Veche, judeţul Tulcea
Subordonare : Centrala ,,Delta Dunării”.
Obiectul de activitate : agricultura, piscicultura, pescuitul, stuficultura, silvicultura şi exploatarea lemnului, industrializarea şi valorificarea peştelui şi a produselor agricole şi silvice, producerea nutreţurilor combinate, turismul, pescuitul şi vânătoarea sportivă, exploatarea, întreţinerea şi repararea tractoarelor, maşinilor agricole şi a lucrărilor hidroameliorative, precum şi alte activităţi, în vederea exploatării unitare a resurselor naturale ale deltei şi folosirii permanente a personalului muncitor.

Alte asemenea întreprinderi au fost înfiinţate în Sulina, Sfântu Gheorghe, Independenţa, Unirea, 1 Mai, toate din judeţul Tulcea.

Numele întreprinderii : Întreprinderea de transport naval şi auto ,,Delta Dunării”
Data înfiinţării : 1 octombrie 1983.
Localizare : municipiul Tulcea, judeţul Tulcea.
Subordonare : Centrala ,,Delta Dunării”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – Departamentul agriculturii de stat.
Obiectul de activitate : transportul naval şi auto petnru produse agricole, peşte, stuf, lemn şi produse din peşte şi transportul pentru activitatea de construcţii-montaj.

Centrala ,,Delta Dunării” îşi avea sediul în comuna Chilia Veche din judeţul Tulcea. Obiectul de activitate al centralei era agricultura, piscicultura, pescuitul, stuficultura, silvicultura şi exploatarea lemnului, industrializarea peştelui şi a produselor agricole şi silvice, producerea nutreţurilor combinate, cercetarea, proiectarea şi ingineria tehnologică, turismul, pescuitul şi vânătoarea sportivă, desfacerea producţiei la intern şi la export, exploatarea, întreţinerea şi repararea tractoarelor, maşinilor agricole şi a lucrărilor hidroameliorative, construirea şi repararea de utilaje tehnologice şi nave, efectuarea transporturilor navale şi auto, executarea în antrepriză a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, construcţii agricole şi a altor lucrări de construcţii-montaj din Delta Dunării, activităţi conexe, coordonând întreaga activitate economică din deltă.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 77, 15 octombrie 1983, Decret al Consiliului de Stat nr. 378/13 octombrie 1983.

Întreprinderea electrocentrale Iaşi

,,Decret al Consiliului de Stat nr. 355 din 6 octombrie 1982 privind înfiinţarea Întreprinderii electrocentrale Iaşi

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Art. 1.- Pe data de 1 octombrie 1981 se înfiinţează Întreprinderea electrocentrale Iaşi, cu sediul în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, în subordinea Centralei industriale de producere a energiei electrice şi termice, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Energiei Electrice, avînd ca obiect de activitate producerea energiei electrice şi termice, precum şi exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor energetice din dotare.
[…]”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 89, 8 octombrie 1982.

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Târgul Internaţional – Bucureşti

,,Art. 1.- Se organizează, începînd cu 1970, Tîrgul Internaţional – Bucureşti.
Tîrgul Internaţional – Bucureşti se va organiza o dată al doi ani, în luna octombrie, urmînd ca după a doua sau a treia ediţie să funcţioneze ca tîrg internaţional anual.
Art. 2.- Prima ediţie a Tîrgului Internaţional – Bucureşti din anul 1970 va avea ca profil produse ale industriei construcţiilor de maşini, cu tema : maşini-unelte, produse ale industriei electrotehnice şi electronice, precum şi unele utilaje pentru industria uşoară. Întreprinderile româneşti vor putea expune o gamă largă de produse ale industriei constructoare de maşini, precum şi produse din alte ramuri ale industriei.
La ediţiile din anii următori profilul Tîrgului Internaţional – Bucureşti se va putea stabili şi pentru alte sectoare industriale
[...]”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 51, 15 aprilie 1968, Hotărârea nr. 805.

Combinatul petrochimic Ploieşti

Întreprinderea de stat pentru comerţul exterior ,,Mercur” Bucureşti

Numele întreprinderii : Întreprinderea de stat pentru comerţul exterior ,,Mercur” Bucureşti.
Data înfiinţării : 1 ianuarie 1968.
Localizare : municipiul Bucureşti.
Subordonare : Ministerul Comerţului Interior.
Obiectul de activitate : operaţiuni de export şi import privind schimburi de bunuri de consum repartizate fondului pieţii.

,,Activitatea în exterior a întreprinderii de stat pentru comerţul exterior «Mercur» va fi efectuată de delegaţii proprii, temporari sau permanenţi. Aceşti delegaţi au aceleaşi drepturi ca şi delegaţii întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Comerţului Exterior.
Pentru delegaţii permanenţi, trimişi în străinătate de întreprinderea de stat pentru comerţul exterior «Mercur», se va lua avizul Ministerului Comerţului Exterior”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 1, 5 ianuarie 1968, Hotărârea nr. 3236/1967.

Întreprinderi în industria de autoturisme

,,Decret al Consiliului de Stat nr. 356 din 6 octombrie 1982 privind schimbarea denumirii unor întreprinderi industriale din subordinea Centralei industriale de autoturisme Piteşti-Colibaşi şi Centralei industriale de autovehicule pentru transport Braşov, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Art. 1.- Întreprinderea mecanică Muscel.Cîmpulung, cu sediul în oraşul Cîmpulung, judeţul Argeş, din subordinea Centralei de autoturisme Piteşti-Colibaşi, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, îşi schimbă denumirea în «Întreprinderea de autoturisme ARO Muscel-Cîmpulung».
Art. 2.- Întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport Oradea, cu sediul în municipiul Oradea, judeţul Bihor, din subordinea Centralei de autoturisme Piteşti-Colibaşi, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini îşi schimbă denumirea în «Întreprinderea de subansamble şi piese pentru mijloace de transport Oradea».
Art. 3.- Întreprinderea de cabluri şi radiatoare Braşov, cu sediul în municipiul Braşov, judeţul Braşov, din subordinea Centralei industriale de autovehicule pentru transport Braşov, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, îşi schimbă denumirea în «Întreprinderea de radiatoare Braşov», avînd ca obiect de activitate fabricaţia de radiatoare pentru mijloace de transport, shimbătoare de căldură necesare motoarelor termice, inclusiv cele ce funcţionează în agricultură, în indutria petrolieră, în exploatarea navală şi aviaţie.
[…]”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 89, 8 octombrie 1982.

luni, 13 septembrie 2010

Întreprinderi din Bucureşti


Uzina de anvelope ,,Danubiana” (1980)




Hala de montaj de la Întreprinderea ,,Autobuzul” (1984)





Sursa imaginilor : www.comunismulinromania.ro/

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Ghid al Bucureştiului din 1962 - întreprinderi

Într-un ghid al Bucureştiului din 1962 sunt prezentate şi unităţile industriale pe diferite ramuri alături de o scurtă prezentare. Remarcăm locul care este rezervat întreprinderilor în ghidul Bucureştiului, loc ce se aseamănă cu cel al bibliotecilor, parcurilor, teatrelor şi al altele. Altfel spus, industria avea un rol important pentru Bucureştiul acelor vremuri şi mai ales pentru ideologia comunistă. Astăzi, într-o ,,perioadă ecologică” nu o să mai găsim într-un ghid al Bucureştiului nimic despre aceşti poluatori. Pe de o parte nu prea mai sunt, pe de altă parte şi dacă ar fi fost, cel mai probabil fabricile nu şi-ar fi găsit locul într-o astfel de lucrare.
Mai jos prezentăm lista întreprinderilor menţionate în ghid.

Întreprinderi ale industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor
Uzinele Griviţa Roşie
Atelierele centrale I.T.B.
Uzina mecanică de utilaj chimic
Uzinele 23 August
Uzinele de maşini agricole Semănătoarea
Uzinele de laminate neferoase
Uzina de mecanică fină
Uzinele Vulcan
Uzinele de tuburi Republica
Uzinele de pompe şi maşini agricole
Uzinele Steaua Roşie
Uzinele metalurgice Timpuri Noi
Uzinele Tudor Vladimirescu
I.I.S. Acumulatorul
I.I.S. Electroaparataj
Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante
I.I.S. Electrofar
I.I.S. Electrotehnica
Întreprinderea de fabricaţie şi montaje ascensoare
Uzinele Electronica
Uzinele de maşini electrice
Uzinele Electromagnetica
Întreprinderi ale industriei chimico-miniere şi chimice
Fabrica de cerneluri
Fabrica de mase plastice Bucureşti
Fabrica SIN
Fabrica Stăruinţa
Fabrica de medicamente Biofarm
Industria chimico-farmaceutică Sintofarm
Fabrica de medicamente Fiola
Fabrica de medicamente Galenica
Întreprinderea Getica
Întreprinderea Reactivul
Fabrica Color
Uzina Solex
Fabrica de medicamente Tableta
Uzina 9 Mai
Întreprinderi ale industriei de prelucrare a caucicului
Uzina de anvelope Danubiana
Combinatul de cauciuc Jilava
Întreprinderea Cauciucul-Quadrat
Întreprinderea Tehnica nouă
Uzinele chimice romîne
Întreprinderi ale industriei materialelor de construcţii
Atelierele 9 Mai
Fabrica de ciment Bucureşti
Întreprinderea de prefabricate din beton Progresul
Fabrica Izolatorul
Întreprinderea de confecţii metalice şi aparataje ICMA
Întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea şi montarea pietrei şi marmurei
Întreprinderi ale industriei lemnului
Combinatul pentru industrializarea lemnului Pipera
Întreprinderea de produse finite din lemn IPROFIL Tehnica lemnului
Întreprinderea de produse finite din lemn IPROFIL Fabrica de chibrituri
Întreprinderea de produse finite din lemn IPROFIL Bucureşti
Întreprinderi ale industriei textile
Bumbăcăria romînească Jilava
Fabrica Victoria socialistă
Filatura romînească de bumbac
Întreprinderea Dacia
Întreprinderile pentru industrializarea bumbacului
Întreprinderea textilă Răscoala din 1907
Ţesătoria Tudor Vladimirescu
I.I.S. Flamura Roşie
I.I.S. Mătasea Populară
Ţesătoria de mătase şi cravate
Postăvăria romînă
Filatura şi ţesătoria de in şi cînepă
Uzinele textile 7 Noiembrie
Întreprinderi ale industriei de confecţii şi tricotaje
Fabrica Adesgo
Fabrica de ciorapi
Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti
Întreprinderea de tricotaje din bumbaac
Fabrica Tricotajul roşu
Întreprinderi ale industriei de pielărie şi încălţăminte
Fabrica Flacăra roşie
Fabrica Dîmboviţa
Fabrica N. Bălcescu
Întreprinderi ale industriei alimentare
Fabrica de produse lactate Bucureşti
Fabrica de bere Rahova
I.I.S. 1 Mai
Fabrica de conserve Flora
I.I.S. Zarea
Fabrica de ulei
Întreprinderea pentru industrializarea cărnii Bucureşti
Întreprinderea pentru industrializarea vinului şi băuturilor alcoolice
I.I.S. Bucureşti
Întreprinderi poligrafice
Combinatul poligrafic Casa Scînteii
Întreprinderea poligrafică nr. 1
Întreprinderea poligrafică nr. 2
Întreprinderea poligrafică nr. 3
Întreprinderea poligrafică nr. 4
Întreprinderea poligrafică nr. 5
Întreprinderea poligrafică nr. 6
Imprimeria Băncii de Stat
Imprimeria Filaret
Tipografia Gutenberg
Alte întreprinderi
Fabrica de discuri Electrecord
Fabrica Eprubeta
I.I.S. Bucuria copiilor
Fabrica de sticlărie Bucureşti
Fabrica de ţigarete Bucureşti
Întreprinderea de material didactic
Fabrica de instrumente muzicale Doina
Întreprinderea de optică romînă
I.I.S. Metaloglobus
Întreprinderea I.C. Frimu
Întreprinderea de canal-apă Bucureşti ICAB
Întreprinderea Combustibilul
Întreprinderea de distribuţie a gazelor Bucureşti
Întreprinderea de spălătorie, curăţătorie, boiangerie Nufărul
Întreprinderea pentru colectarea metalelor
Întreprinderea regională de electricitate Bucureşti IREB
Întreprinderea metalurgică întreţineri şi reparaţii

* la cererea unui cititor, Rahel Rodica, pentru imagini cu întreprinderi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării,  îndrum cititorii către albumul meu cu fotografii vizualizabil la adresa :
https://picasaweb.google.com/industrializa/IndustrializareaRomaniei?feat=embedwebsite

Sursa :
Dan Berindei, Paul Cernovodeanu, Şerban Cioculescu şi alţii, Ghid Bucureşti, Bucureşti, 1962, p. 76-91, 213, 275-276.

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Întreprinderi de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară

Organizarea administrativ-teritorială din 1968, prin care s-au reintrodus judeţele în locul regiunilor au dus la modificări şi în ceea ce priveşte industria. Ca exemplu, prezentăm câteva modificări ce au avut loc în cadrul industriei uşoare.
Unele întreprinderi şi-au schimbat denumirea şi limitele teritoriale în care activează.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Hunedoara şi-a schimbat denumirea în Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Hunedoara, cu sediul la Deva şi desfăşurându-şi activitatea în judeţul Hunedoara. Acelaşi gen de schimbare s-a produs şi pentru întreprinderea regională Argeş (noua denumire Argeş, sediul Piteşti, activitate în judeţul Argeş), Bacău (Bacău, Bacău, Bacău), Banat (Timiş, Timişoara, Timiş), Braşov (Braşov, Braşov, Braşov), Bucureşti (Ilfov, Bucureşti, Ilfov), Cluj (Cluj, Cluj, Cluj), Crişana (Bihor, Oradea, Bihor), Dobrogea (Constanţa, Constanţa, Constanţa), Galaţi (Galaţi, Galaţi, Galaţi), Iaşi (Iaşi, Iaşi, Iaşi), Maramureş (Maramureş, Baia Mare, Maramureş), Mureş-Autonomă Maghiară (Mureş, Tîrgu Mureş, Mureş), Oltenia (Dolj, Craiova, Dolj), Ploieşti (Prahova, Ploieşti, Prahova), Suceava (Suceava, Suceava, Suceava).
Obiectul de activitate al întreprinderilor : contractarea, colectare şi achiziţia de produse animale şi diverse deşeuri; sortarea, conservarea şi livrarea acestora industriilor prelucrătoare [1].
La data de 1 aprilie 1968 s-au înfiinţat întreprinderi prin desprindere de la alte întreprinderi (dintre cele prezentate) aflate sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Uşoare.
Întreprinderile formate aveau ca obiect de activitate contractarea, colectare şi achiziţia de produse animale şi diverse deşeuri; sortarea, conservarea şi livrarea acestora industriilor prelucrătoare.

*Întreprinderea de la care se desprinde :
întreprindere formată, localizare.

Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Hunedoara
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Alba, Sebeş, judeţul Alba.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Banat
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Arad, Arad, judeţul Arad.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Caraş-Severin, Caransebeş, judeţul Caraş-Severin.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Cluj
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Bistriţa, Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Sălaj, Zalău, judeţul Sălaj.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Suceava
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Botoşani, Botoşani, judeţul Botoşani.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Galaţi
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Brăila, Brăila, judeţul Brăila.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Vrancea, Focşani, judeţul Vrancea.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Ploieşti
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Buzău, Buzău, judeţul Buzău.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Dîmboviţa, Tîrgovişte, judeţul Dîmboviţa.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Braşov
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Covasna, Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Sibiu, Sibiu, judeţul Sibiu.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Oltenia
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Gorj, Tîrgu Jiu, judeţul Gorj.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Mehedinţi, Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Mureş-Autonomă Maghiară
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Harghita, Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Bucureşti
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Ialomiţa, Slobozia, judeţul Ialomiţa.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Bucureşti, Bucureşti.
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Teleorman, Alexandria, judeţul Teleorman.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Bacău
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Neamţ, Roman, judeţul Neamţ.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Iaşi
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Vaslui, Vaslui, judeţul Vaslui.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Dobrogea
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Tulcea, Babadag, judeţul Tulcea.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Argeş
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Vîlcea, Rîmnicu Vîlcea, judeţul Vîlcea.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Maramureş
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Satu Mare, Satu Mare, judeţul Satu Mare.
Întreprinderea regională de contractări şi achiziţii (D.C.A.) Argeş şi Oltenia
Întreprinderea de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Olt, Caracal, judeţul Olt [2].

Astfel, s-au înfiinţat întreprinderi de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară în fiecare dintre cele 39 de judeţe [3]. Scara la care s-a înfiinţat acest gen de întreprindere, adică pentru toată ţara şi în toate judeţele, a fost întâlnit şi în cazul altor genuri de întreprinderi (industrializarea cărnii, laptelui etc.).

Note
:
[1] Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 51, Hotărârea nr. 806 din 1 aprilie 1968.
[2] Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 51, Hotărârea nr. 806 din 1 aprilie 1968.
[3] În 1968 s-au înfiinţat 39 de judeţe în locul celor 16 regiuni.

vineri, 3 septembrie 2010

Întreprinderea de montaj şi reparaţii centrale termice Bucureşti

Numele întreprinderii : Întreprinderea de montaj şi reparaţii centrale termice Bucureşti.
Data înfiinţării : 1 octombrie 1983.
Localizare : Bucureşti.
Subordonare : Centrala industrială de utilaj energetic, metalurgic şi maşini de ridicat Bucureşti, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini.
Obiectul de activitate : montajul în ţară şi străinătate a centralelor termice, reparaţii şi modernizări la cazanele cu abur şi apă fierbinte pentru combustibili solizi, montajul instalaţiilor termomecanice, electrofiltrelor, a staţiilor de tratare a apei, precum şi gospodăririi de combustibil ce deservesc centralele termice, lucrări speciale de înzidiri refractare şi izolaţii de cazane pentru îmbunătăţirea randamentelor la centralele termice şi producţie secundară industrială, pentru activitatea de construcţii-montaj şi asistenţă tehnică şi service la centralele termice aflate în exploatare.
Observaţii : Întreprinderea de montaj şi reparaţii centrale termice Bucureşti se înfiinţează prin preluarea activităţii Grupului de şantiere montaj cazane din cadrul Întreprinderii ,,Vulcan” Bucureşti, din subordinea Centralei industriale de utilaj energetic, metalurgic şi maşini de ridicat Bucureşti, care se desfiinţează.

Sursa :
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 75, 10 octombrie 1983, Decret al Consiliului de Stat nr. 364 din 6 octombrie 1983.

joi, 2 septembrie 2010

Dej, 1952 : expunere la consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri

La 29 iunie 1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej a susţinut o expunere la consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă [1].
În această expunere a abordat mai multe probleme legate de industria carboniferă, rolul minerilor în economie, dar şi probleme de politică internă. Începând cu cele din urmă să spunem că o bună parte din cele relatate de către Dej s-au concentrat asupra ,,duşmanilor de clasă” şi mai ales asupra ,,deviatorilor de dreapta”, V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu [2].

Mergând pe aceeaşi linie politică, Dej arată că în industria carboniferă din Marea Britanie sunt condiţii proaste de muncă pentru mineri, iar în Statele Unite sunt greve de amploare. În schimb, o grijă deosebită se acordă prezentării ajutorului pe care l-am primit din partea U.R.S.S. : de la modelul întrecerilor socialiste despre care ,,tovarăşul Stalin [3] ne învaţă că întrecerea socialistă este o formă de autocritică a maselor, o formă de luptă împotriva a ceea ce este vechi, împotriva rutinei, pentru ceea ce este nou, pentru metode avansate” [4], la rolul ,,Sovromcărbune” [5] (,,Un mare merit în privinţa mecanizării muncii în mine, care uşurează munca minerului, şi în privinţa construcţiilor noi economice şi socio-culturale îl are întreprinderea sovieto-romînă pentru dezvoltarea industriei cărbunelui «Sovromcărbune»” [6]) şi de la metode sovietice de lucru până la modul în care minerii au respectat cele fixate de Partid (,,aceşti tovarăşi au răspuns ca un singur om la chemarea Comitetului Central al partidului” [7]).
Dej se opreşte şi asupra situaţiei minerilor. Arată că înainte de ,,dictatura proletariatului”, minerii erau ,,flămînzi, goi, desculţi, într-o stare de mizerie nemaipomenită”, în nişte ,,văi ale plîngerii, ale suferinţei, ale mizeriei şi foametei”, şi că datorită lor sunt acum ,,văi ale bucuriei”, iar ,,industria minieră cunoaşte un avînt remarcabil”.

Sunt prezentate şi câteva probleme care le întâmpină industria cărbunelui : neaplicarea tehnicilor noi la Căpeni, Ojasca, Cozla, dar şi faptul că ,,Strungul” şi ,,Unio” nu respectă termenele de livrare pentru utilajul minier. Dej arată că trebuie luate măsuri pentru ridicarea nivelului de trai (la Anina, dat fiind condiţiile mai grele de muncă, sunt salarii mai mari decât în Valea Jiului), trebuie îmbunătăţită protecţia muncii şi cultivat ,,spiritul de vigilenţă”. Cel din urmă, mai ales împotriva sabotorilor (interni sau internaţionali) care vor a zăgăzuiască planurile Partidului (,,Fiecare tonă de cărbune este o lovitură dată planurilor cincinale ale imperialiştilor americani şi englezi de a arunca omenirea într-un nou război” [8]). Stahanovişti şi fruntaşi în producţie sunt apreciaţi pentru munca lor şi Dej ţine să spună că ei lucrează în contul anilor 1953 sau 1954.

Partidul a lansat şi câteva lozinci pentru a impulsiona munca minerilor şi care reflectă pe deplin atmosfera ideologică încărcată şi apăsătoare a acelor vremuri ,,noi” :
,,Totul pentru front, totul pentru victorie! ”
,,Mai mult cărbune pentru Patrie, pentru pace!”
,,Muncitori minieri – în primele rînduri ale luptei pentru realizarea şi depăşirea planului cincinal! Nici un miner sub normă!” [9]
Pentru mineri s-au construit mai mult construcţii social-culturale : şcoli, cinematografe, teatre, biblioteci, stadioane, cămine, magazine alimentare, locuinţe, cluburi, dispensare, policlinici, spitale, creşe şi grădiniţe. Tot în cinstea lor, în fiecare an în luna august s-a stabilit ,,Ziua minerilor”.
Modul în care a fost construită expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej poate fi luată drept matrice pentru expuneri asemănătoare.

Note :
[1] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti, 1955, p. 467-512; ,,Scînteia”, nr. 2389, 2 iulie 1952.
[2] Numiţi şi ,,elemente duşmănoase” sau ,,linia putredă şi dăunătoare” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 483-484, 503).
[3] Numit în aceeaşi expunere şi ,,Marele Stalin”.
[4] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 480.
[5] Întreprinderi mixte româno-sovietice în activitate în perioada anilor 1940 şi 1950 cu rol principal de a exploata în beneficiul mai mult a sovieticilor diferite bunuri. Pe de altă parte, un aport pozitiv în economie, sub forma utilajelor şi metodelor folosite, trebuie să fi fost simţit, mai ales că ruşii aveau tot interesul să exploateze cât mai mult şi cât mai repede. Au fost înfiinţate mai multe asemenea întreprinderi : Sovrombanc, Sovrompetrol, Sovrommetal şi altele.
[6] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 478.
[7] Ibid., p. 475.
[8] Ibid., p. 512.
[9] Ibid., p. 474, 506.

Bibliografia
Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955.