luni, 29 iunie 2009

Intreprinderi poligrafice 1968

,,Hotărîre pentru aplicarea Legii nr. 27/1967 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a comitetelor locale de cultură şi artă.
[...]
Art. 10. – Trustul industriei poligrafice se va denumi ,,Centrala industriei poligrafice” şi are ca obiect conducerea şi coordonarea activităţi în domeniul poligrafiei, răspunzând de calitatea producţiei poligrafice şi de activitatea economico-financiară a întreprinderilor poligrafice în subordine, exercitarea controlului de specialitate asupra unităţilor poligrafice, indiferent de subordonare”.
Preşedintele
Bucureşti, 5 martie 1968. Consiliului de Miniştri
Nr. 457. Ion Gheorghe Maurer”

Din Anexa Nr. 1 la HCM nr 457/1968 am găsit următoarele întreprinderi poligrafice :
Combinatul poligrafic ,,Casa Scînteii” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,13 Decembrie 1918” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Luceafărul” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Informaţia” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Arta grafică” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Grafica nouă” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Tiparul” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Fabrica de timbre” Bucureşti
Întreprinderea poligrafică ,,Argeş” Piteşti
Întreprinderea poligrafică ,,Bacău” Bacău
Întreprinderea poligrafică ,,Banat” Timişoara
Întreprinderea poligrafică ,,Braşov” Braşov
Întreprinderea poligrafică ,,Cluj” Cluj
Întreprinderea poligrafică ,,Crişana” Oradea
Întreprinderea poligrafică ,,Dobrogea” Contanţa
Întreprinderea poligrafică ,,Hunedoara” Deva
Întreprinderea poligrafică ,,Galaţi” Galaţi
Întreprinderea poligrafică ,,Iaşi” Iaşi
Întreprinderea poligrafică ,,Maramureş” Baia Mare
Întreprinderea poligrafică ,,Oltenia” Craiova
Întreprinderea poligrafică ,,Ploieşti” Ploieşti
Întreprinderea poligrafică ,,Suceava” Suceava
Întreprinderea poligrafică ,,Sibiu” Sibiu
Întreprinderea poligrafică ,,Tîrgu-Mureş” Târgu-Mureş

Anexa Nr. 2 cuprinde o serie de ,,măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării industrei poligrafice cu hîrtie şi cartoane”.
O comisie formată din reprezentanţii Ministerului Industriei Chimice, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor şi Ministerului Comerţului Exterior stabilea în cadrul producţiei planificate pe fabrici şi trimestre, repartizarea hârtiei pentru beneficiari.

Bibliografie
,,Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România", anul IV, nr. 36, partea I, 21 martie 1968, HCM nr. 457, p. 338-343.

sâmbătă, 27 iunie 2009

Regiunea Dobrogea

Descrierea regiunii
Regiunea Dobrogea era aşezată în partea de sud-est a RPR.
Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 s-a înfiinţat regiunea Constanţa, alături de celelalte 27 de regiuni ale RPR. În 1956 regiunea Constanţa, cu reşedinţa la Constanţa, număra 7 raioane (Tulcea, Istria, Hârşova, Feteşti, Medgidia, Adamclisi şi Negru Vodă)[1] şi 635936 locuitori în cei 16300 km2, cât reprezenta suprafaţa regiunii [2]. Din 1960 regiunea este redenumită : ,,Dobrogea”.

Unităţile industriale
Cariera de piatră Canara – calcar
Cariera de piatră Babadag – calcar
Cariera de piatră Hârşova – calcar
Cariera de piatră Cernavodă – calcar
Cariera de piatră Murfatlar – cretă
Cariera de piatră Docuzol – argile caolinoase
Cariera de piatră Defcea – argile caolinoase
Exploatarea minieră Altân-tepe – pirite cuprifere
Şantierul naval maritim Constanţa
Decorticăria de orez Constanţa
Fabrica de biscuiţi ,,Munca” Constanţa
Fabrica de ambalaje metalice Constanţa
Fabrica de pâine Constanţa - 1958
Fabrica de gheaţă Constanţa
Întreprinderea de morărit şi panificaţie Constanţa
Moara Constanţa
Fabrica de produse lactate Constanţa
Fabrica de uleiuri vegetale ,,Argus” Constanţa
Întreprinderea pentru prelucrarea peştelui Constanţa
Moara Tulcea
Fabrica de ulei Tulcea
Fabrica de conserve de legume ,,Dunărea” Tulcea
Întreprinderea de industrializarea şi desfacerea peştelui Tulcea
Fabrica de stufit Tulcea
Întreprinderea de construcţii navale pescăreşti Tulcea
Fabrica de ţiglă şi cărămizi Tulcea
Fabrica ,,Întrecerea socialistă” Tulcea
Fabrica de mucava din stuf Tulcea
Trustul de amenajare şi valorificare a stufului Tulcea
Întreprinderea metalurgică şi de utilaje Medgidia (IMUM)
Fabrica de oxigen Medgidia
Fabrica ,,Cimentul Păcii” Medgidia – proiectată şi executată de tehnicieni români [3]
Fabrica de pâine Cernavodă
Fabrica de şuruburi şi produse metalice Cernavodă
Fabrica de ciment ,,Ideal” Cernavodă
Termocentrala Ovidiu II – 1953 - ,,una din primele unităţi realizate în cadrul planului de
electrificare a ţării”
Fabrica de paste tomate Ovidiu
Uzina de reparaţii Năvodari
Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari - 1958
Fabrica de pâine Feteşti
Topitoria de in Feteşti
Fabrica de celuloză şi hârtie Palas – 1959
Întreprinderea de prefabricate şi materiale de construcţii Palas
Cherhana Jurilovca
Întreprinderea constructoare de maşini Saligny
Fabrica de cărămizi Mamaia
Topitoria de in Mangalia
Fabrica de cretă Basarabi

Relaţiile comerciale
Export
Ciment, pirite cuprifere.
Import
Cherestea, cărbuni, produse petroliere, produse industriale.
Principalele relaţii comerciale au fost cu regiunile : Bucureşti, Galaţi, Ploieşti, Bacău, Stalin, Hunedoara.

Propaganda
,,Industria regiunii s-a dezvoltat într-un ritm accentuat în anii puterii populare, prin dezvoltarea vechilor întreprinderi şi construirea a numeroase întreprinderi noi, de mare importanţă” [4].

[1] Mihail Haşeganu (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957, p. 517.
[2] Ibid., p. 510.
[3] ***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 235.
[4] Mihail Haşeganu (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957, p. 513.

Bibliografie
***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960.
***, Din realizările regimului de democraţie populară în regiunea Constanţa, Constanţa, 1958.
***, 15 ani de viaţă nouă în regiunea Constanţa 1944-1959, Constanţa, 1959.
Haşeganu, Mihail (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957.
Motoc, Nicolae, Orizonturi dobrogene, Bucureşti, 1964.

luni, 22 iunie 2009

Erou al Muncii Socialiste din RPR I.G. Maurer

,,DECRET
pentru conferirea titlului de ,,Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă” tovarăşului Ion Gheorghe Maurer
Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, pentru activitatea îndelungată în mişcarea revoluţionară şi merite deosebite în opera de construire a socialismului,
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne decretează :
Articol unic. – Se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă şi medalia de aur Secera şi Ciocanul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer.
Preşedintele
Consiliului de Stat,
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
Bucureşti, 22 septembrie 1962.
Nr. 757”.

Bibliografie
Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962.
Decret nr. 757, pentru conferirea titlului de ,,Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă” tovarăşului Ion Gheorghe Maurer


Ordinul Steaua RSR clasa I CS Resita

,,D E C R E T
privind conferirea ordinului ,,Steaua Republicii Socialiste
România” clasa I Combinatului siderurgic Reşiţa


Apreciind contribuţia deosebită adusă la industrializarea ţării şi participarea activă a colectivului Combinatului siderurgic Reşiţa la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a două secole de activitate neîntreruptă a industriei reşiţene,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. – Se conferă ordinul Steaua Republicii România clasa I Combinatului siderurgic Reşiţa.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU

Bucureşti, 10 septembrie 1971.
Nr. 291”.

Bibliografie
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 120, partea I, 5 octombrie 1971.
Decret Nr. 291 privind conferirea ordinului ,,Steaua Republicii Socialiste România” clasa I Combinatului siderurgic Reşiţa

sâmbătă, 20 iunie 2009

Tipologia numelor de întreprinderi în R.P.R.

Am adunat o serie de nume de întreprinderi din perioada R.P.R. pe care le-am clasificat. În general, întreprinderile au purtat nume formate din date importante pentru regimul comunist (23 august -1944-, 30 decembrie -1947- etc), cuvinte ,,înălţătoare” (Proletarul, Victoria socialistă etc.), numele unor oameni de seamă din punctul de vedere al regimului comunist (Iosif Rangheţ, Gh. Gheorghiu Dej etc.), din geografie (Ceahlăul, Bucegi etc.), din cuvinte în legătură cu industria (Balanţa, Strungul etc.), sau simple numere (Fabrica de acid sulfuric Nr. 2 etc.).

Date importante
Pentru regimul comunist anumite date ale calendarului aveau o importanţă deosebită. Datele reprezentau anumite aniversări ale unor evenimete-cheie în evoluţia regimului comunist de la noi din ţară, dar şi pentru comunism în general.
Fabrica de mobilă ,,23 August” Târgu-Mureş
Întreprinderea ,,1 Septembrie” Satu Mare
Combinatul ,,1 Mai” Satu Mare
Uzinele ,,30 Decembrie” Arad
Uzinele ,,23 August”- vagoane de marfă
Uzinele ,,30 Decembrie”
Uzina de maşini agricole ,,7 Noiembrie” Craiova
Hidrocentrala ,,16 Februarie” Piteşti
Fabrica de hârtie ,,1 Septembrie” Buşteni
Uzina de utilaj petrolier ,,1 Mai” Ploieşti
Fabrica ,,8 Martie” Mediaş
Fabrica de ciorapi ,,7 Noiembrie” Sibiu
Întreprinderea de textile ,,6 Martie” Sighişoara

Cuvinte ,,înălţătoare”
Propaganda comunistă găsea utilă denumirea unor fabrici din universul lexical comunist.
Termocentrala ,,Steaua Roşie” Sângeorgiu de Pădure
Fabrica ,,Muncitorul liber” Bacău
Fabrica de ciment ,,Congresul al XIX-lea” Bicaz
Ţesătoria ,,Proletarul” Bacău
Fabrica de hârtie ,,Steaua Roşie” Bacău
Uzinele de ţevi ,,Republica”
Uzinele ,,Griviţa Roşie”
Uzinele ,,Timpuri Noi”
Fabrica de confecţii ,,Steaua Roşie”
Fabrica de bere ,,Rahova”
Fabrica de bere ,,Griviţa”
Întreprinderea de industrie locală ,,Islaz” Alexandria
Combinatul poligrafic ,,Casa Scânteii”
Filatura şi ţesătoria ,,Dacia”
Fabrica ,,Tînăra Gardă” Bucureşti
Fabrica ,,Victoria socialistă”
Fabrica de ciment ,,Victoria socialistă” Turda
Fabrica ,,Cimentul Ţării”
Fabrică de ulei ,,Hărnicia”
Ţesătoriile ,,Independenţa”
Fabrica ,,Partizanul”
Uzinele ,,Progresul” Brăila
Uzinele ,,Victoria” Călan
Uzina ,,Victoria” Iaşi
Fabrica de ulei ,,Unirea” Iaşi
Fabrica de construcţii de maşini ,,Înfrăţirea” Oradea
Fabrica ,,Steagul Roşu” Stalin
Întreprinderea textilă ,,Firul roşu” Tălmaciu
Fabrica ,,Partizanul roşu” Braşov
Fabrica ,,Temelia” Braşov
Uzina ,,Independenţa” Sibiu

Oameni de seamă
Întreprinderile au primit nume şi de personalităţi, fie ei comunişti români şi de altă origine sau personalităţi care erau importante în viziunea regimul, care trăiau sau nu în momentul denumirii întreprinderii.
Fabrica de mobilă şi tâmplărie ,,Simo Gèza” Târgu Mureş
Hidrocentrala ,,V.I. Lenin” Bicaz
Uzinele ,,Iosif Rangheţ” Arad
Uzinele ,,Vasile Roaită”
Întreprinderea electrotehnică ,,Mao Ţze-dun”
Uzinele ,,Tudor Vladimirescu”
Întreprinderea electrotehnică ,,Klement Gottwald”
Întreprinderea de confecţii ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej”
Întreprinderile de pielăriei şi încălţăminte ,,Kirov”
Fabrica de tricotaje ,,Bela Brainer”
Fabrica de ciorapi ,,Pavel Tcacenko”
Fabrica de mase plastice ,,Horia, Cloşca şi Crişan” Turda
Întreprinderea de pielărie ,,János Herbák” Cluj
Combinatul siderurgic ,,Ghoerghe Gheorghiu-Dej” Hunedoara
Uzinele metalurgice ,,I.C. Frimu” Sinaia
Fabrica ,,Ernst Thälmann” Stalin
Fabrica ,,Bela Breiner” Stalin
Combinatul forestier ,,Bernath Andrei” Vatra Dornei

Geografia
Unităţi industriale au purtat şi nume împrumutate din geografia ţării (nume de munţi, râuri, de regiuni istorice, localităţi etc.).
Întreprinderea ,,Ceahlăul” Piatra Neamţ
Fabrica de textile ,,Bucegi” Brăneşti
Trustul minier ,,Oltenia”, ,,Muntenia”, ,,Ardealul”
Exploatarea minieră ,,Aninoasa”
Combinatul carbonifer ,,Valea Jiului” Petroşani
Fabrica de tananţi ,,Argeşul” Piteşti
Întreprinderea ,,Ialomiţa” Pucioasa
Fabrica de tricotaje ,,Sebeşul” Sebeş
Uzinele textile ,,Tîrnava” Mediaş
Fabrica textilă ,,Moldova” Botoşani
Fabrica de lapte praf ,,Rarăul” Câmpulung Moldovenesc

Industrial
Întreprinderile au preluat şi numele unor utilaje, produse şi alte .
Uzina de anvelope ,,Danubiana” Popeşti-Leordeni
Fabrica ,,Industria lînii” Timişoara
Fabrica ,,Electromotor” Timişoara
Uzina ,,Strungul” Arad
Întreprinderea ,,Apemin” Borsec
Întreprinderea ,,Electrobanatul” Timişoara
Întreprinderea ,,Tehnometal”
Uzina de autobuze şi troleibuze ,,Autobuzul”
Uzinele de maşini agricole ,,Semănătoarea”
Uzinele ,,Electrotehnica”
Fabrica ,,Suveica”
Întreprinderea ,,Ţesătoriile reunite”
Uzinele ,,Tehnico-medicală”
Întreprinderea ,,Antrefrig”
Filaturile ,,F.R.B.”
Întreprinderea ,,Electronica”
Întreprinderea ,,Electromagnetica”
Întreprinderea ,,Electroaparataj”
Întreprinderea ,,Electrocablu”
Întreprinderea ,,Electrotehnica”
Întreprinderea pentru ,,Industria Bumbacului” Bucureşti
Întreprinderea ,,Anticoroziv” Bucureşti
Fabrica ,,Tehnica lemnului” Militari
Întreprinderea poligrafică ,,Informaţia”
Întreprinderea ,,Optica romînă” Bucureşti
Întreprinderea ,,Vinalcool” Bucureşti
Uzina ,,Carbochim” Cluj
Fabrica de ceramică fină ,,Electroceramica” Turda
Fabrica de cărămizi de silice ,,Silica” Turda
Uzina metalurgică ,,Industria Sîrmei” Câmpia Turzii
Fabrica ,,Menajul”
Fabrica ,,Tehnofrig” Cluj
Fabrica ,,Armătura”
Fabrica ,,Electroputere” Craiova
Uzina ,,Moldova-Tricotaje”
Uzina ,,Victoria” Iaşi
Fabrica de ulei ,,Unirea” Iaşi
Fabrica de ulei vegetal ,,Interindustrial” Oradea
Întreprinderea textilă ,,Intex” Păuleşti
Întreprinderea ,,Sticloval” Vălenii de Munte
Întreprinderea ,,Macazul” Ploieşti
Fabrica ,,Balanţa” Sibiu
Fabrica ,,Strungul” Stalin
Fabrica ,,Electroprecizia” Satulung (Săcele)
Fabrica chimică ,,Colorom” Codlea
Întreprinderea ,,Chimigaz” Mediaş
Întreprinderea ,,Hidromecanica” Braşov
Uzina ,,Rulmentul” Braşov
Uzina ,,Unio” Satu Mare
Uzina de textile ,,Teba” Arad
Întreprinderea ,,Bumbăcăria românească” Jilava
Fabrica ,,Adesgo” Bucureşti

Nr.
Ştergerea trecutului era o practică a propagandei comuniste reflectată şi în denumirea unor întreprinderi cu simple cifre.
Fabrica de acid sulfuric Nr. 2 Câmpina
Rafinăria de petrol nr. 2 Ploieşti
Întreprinderea de contrucţii nr. 5 Braşov

vineri, 19 iunie 2009

Industrializarea în Dictionarul limbii romîne moderne

Dicţionarul limbii romîne moderne din 1958 cuprinde materialul lexical de la ,,începutul secolului al XIX-lea şi pînă în zilele noastre”, fiind o ,,ediţie prescurtată” a Dicţionarului limbii romîne literare contemporane apărut în 4 volume între 1955-7. Dicţionarul cuprinde 1000 de cuvinte în plus, însă cu definiţii mai accesibile pentru înţelegerea generală, cu indicarea etimologiilor cuvintelor şi cu circa 3000 de ilustraţii şi planşe pentru ca noţiunile să poată fi mai uşor reprezentate şi înţelese [1].
În explicarea unor cuvinte se recurge la scurte pasaje literare. De exemplu pentru ,,stemă” se arată un alt sens, cel de ,,coroană, diademă” care este exemplificat prin versurile lui George Coşbuc, ,,Venit-au roiuri de-mpăraţi/Cu stemă-n frunte” . În ceea ce priveşte ilustraţiile, ele se aseamănă cu cele din dicţionarul franţuzesc, Larousse.
Dat fiind decupajul cronologic al dicţionarului, numeroase cuvinte sunt strâns legate de domeniul industriei, cu diferitele sale ramuri. Industria R.P.R. îşi are locul său special în cadrul dicţionarului. Pe de o parte era o necesitate firească, datorată avansului tehnologic în lume şi în ţară, dar şi o cerinţă ideologică, de a preamări realizările regimului.
Pentru a exemplifica cele afirmate am ales câţiva dintre termenii în legătură cu industria şi care au beneficat de ilustraţie, precum şi anumite planşe.
În cuprinsul dicţionarului avem 4 pagini în vecinătatea cuvântului ,,industrie”. În aceste pagini sunt prezentate mai multe unităţi industriale (Combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu Dej” Hunedoara, Fabrica de strunguri ,,Iosif Rangheţ” Arad, Fabrica de antiobiotice Iaşi etc.) şi produse realizate de acestea (utilaj ,,petrolifer”, tractoare pe şenile, motoare electrice etc.).
Pentru cuvântul ,,panou” se prezintă şi formula în care mai poate fi găsit : ,,panou de onoare”, cu explicaţia ,,panou pe care sînt prezentaţi cei care s-au distins într-o muncă”.
Ilustraţia la cuvântul ,,panou” :

D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958, p. 581.
În explicaţia cuvântului ,,medalie” găsim şi construcţia ,,Medalia Muncii”, adică o ,,distincţie acordată în Republica Populară Romînă celor care se evidenţiază în mod deosebit în cîmpul muncii”. Ilustraţia prezintă medalia pentru merite deosebite în muncă. Tot în domeniul recunoaşterii , în pagina imediat următoare explicării cuvântului ,,decoraţie”, avem o planşă cu medalii şi ordine din R.P.R. printre care menţionăm : Medalia de aur ,,Secera şi ciocanul”, Ordinul ,,Steaua Republicii Populare Romîne”, Ordinul ,,Apărarea Patriei”, Medalia ,,A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor” etc. Pentru cuvântul ,,ordin” se precizează faptul că acesta poate fi întâlnit şi în formula ,,Ordinul Muncii clasa I”.
Diferite cuvinte reprezentând unelte, maşini şi utilaje şi alte produse sunt însoţite de ilustraţii : ambreiaj, carburator, dinam, iconoscop, plantator, raboteză, război, rulment, reşou, strung, televizor, tramvai, transformator, trening (în ilustraţie este figurat un om îmbrăcat cu un trening pe care scrie ,,RPR”), turbogenerator, vagonet etc.
Avem planşe care prezintă diferite minerale, semne de circulaţie dar şi ,,sculptura romînească”. Să precizăm că printre semnele de circulaţie avem reprezentat un semn pentru ,,uzină”. Nu ştim exact ce rol avea, totuşi arată importanţa industriei care şi-a făcut loc în viaţa de zi cu zi a acelor vremuri, în numeroase domenii, precum acesta al circulaţiei rutiere. Printre capodopere ale sculpturii româneşti avem şi operele lui I. Irimescu ,,Oţelarul” şi B. Caragea ,,Miner”.
Un semn de circulaţie apărut ca urmare a procesului de industrializare :

D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958, planşa ,,Semne de circulaţie”.
Industria petrolieră, o găsim reprezentată şi în stema R.P.R. (definirea termenului ,,stemă” este însoţită şi de stema R.P.R.) prin sondele petroliere. Şi în dicţionar, câteva cuvinte specifice domeniului de activitate sau în strânsă legătură cu el, beneficiază de ilustraţii sugestive [2], ceea ce arată că se încerca popularizarea unor termeni noi, în acord cu realităţile timpului (dezvoltare tehnologică, locul industriei în ideologia comunistă). Cuvântul ,,sondă” (pentru explorare şi exploatare), ,,rezervor” (pentru depozitarea produselor petroliere), ,,cisternă” (vagon-cisternă pentru transportul pe cale ferată a produselor petroliere), ,,petrolier” (pentru transportul pe cale navală) şi altele.
Şi exemplele pot continua cu alte cuvinte şi ilustraţii din dicţionar, dar şi cu alte dicţionare, cum ar fi DEX din 1975, care a renunţat la ilustraţii, dar nu şi la planşe (industria RSR etc.). Ideea de bază este că ideologia comunistă a influenţat într-o anumită măsură forma finală a dicţionarului, conferind un loc important printre altele, industriei în general (faţă de care regimul manifesta o grijă deosebită), precum şi realizărilor industriale ale republicii populare.

[1] După cum se poate citi în prefaţa dicţionarului semnată de D. Macrea.
[2] De astfel de ilustraţii beneficiază şi alte cuvinte care nu au legătură cu industria, însă pe noi ne-au interesat numai acestea din urmă. La fel se întâmplă şi în cazul planşelor.

Bibliografie
D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958.

luni, 15 iunie 2009

Regiunea Banat

Descrierea regiunii
Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 judeţele au fost desfinţate şi înlocuite cu regiunile, raionul fiind unitatea teritorial-administrativă de bază, de unde şi numele de raionare dat noii modificări teritorial administrative. Între 1950 şi 1960, în aceaşi parte de sud-vest a ţării existau trei regiuni : Arad, Timişoara şi Severin.
Regiunea Timişoara număra doar trei raioane : Deta, Sânnicolau Mare şi Timişoara.
Regiunea Severin avea reşedinţa la Caransebeş [1].
În anul 1952, regiunea Severin a fost desfiinţată, teritoriile acesteia fiind împărţite între regiunile Timişoara şi Arad. Regiunea După împărţire, regiunea Timişoara număra 9 raioane (Almaş –Mehadia-, Caransebeş, Deta, Făget, Lugoj, Moldova Nouă, Oraviţa, Reşiţa şi Timişoara), iar regiunea Arad 6 raioane (Arad, Criş, Gurahonţ, Ineu, Lipova şi Sânnicolaul Mare).
În 1956 a dispărut şi regiunea Arad, teritoriile sale fiind împărţite între regiunile Oradea şi Timişoara prin Decretul nr. 12. În urma recensământului din februarie 1956 s-a stabilit că populaţia regiunii Timişoara număra 1195880 locuitori. Din 1956 regiunea era alcătuită din 16 raioane, totalizând 21800 km2. Regiunea Timişoara era ,,cea mai mare regiune a ţării” şi avea o ,,,economie complexă, industrial-agrară, în care predomina sectorul industrial”, valoarea producţiei industriale situând regiunea pe a patra poziţie pe ţară, la nivelul anului 1956. Industria era formată în proporţie de 40% din ramura metalurgică, 24% uşoară, 17% alimentară şi restul chimică, lemnului şi materiale de contrucţie. De asemenea regiunea deţinea ,,cea mai deasă reţea de căi de comunicaţii în special de căi ferate”, iar populaţia majoritară era cea urbană [2].
Regiunea Banat era o diviziune administrativ-teritorială a R.P.R., situată în partea de sud-vest a ţării şi avea reşedinţa la Timişoara. Regiunea Banat a fost înfiinţată în locul regiunii Timişoara, prin Legea nr. 3/27 decembrie 1960. Regiunea avea o întindere de 21800 km2 şi era împărţită în 12 raioane (Arad, Bozovici, Caransebeş, Deta, Făget, Lipova, Lugoj, Moldova Nouă, Oraviţa, Orşova, Sînnicolau Mare, Timişoara). În 1961 populaţia număra 1234340 locuitori [3]. La 18 decembrie 1964 prin decretul 799 au fost făcute schimbări de nume ale unor localităţi.
Câteva informaţii şi despre oraşele regiunii. Timişoara este situată în câmpia Timişului, pe canalul Bega.
,,Oraşul Timişoara este cel mai mare centru urban din partea de vest a ţării”.
,,Timişoara este un puternic centru muncitoresc şi unul din cele mai importante oraşe culturale ale ţării” [4]. De altfel, Timişoara este al treilea oraş din ţară numărând în 1956, 142200 locuitori.
,,Oraşul Timişoara a devenit în anii de democraţie populară un vast şantier” [5].
Aradul este un centru industrial important aşezat în câmpia Tisei, pe malul drept al Mureşului. Populaţia oraşului cuprindea 106500 locuitori în acelaşi an.
,,Aradul a devenit vestit în anii puterii populare prin industria construcţiilor de maşini” [6].
Reşiţa este un puternic centru siderurgic şi a primit epitetul ,,cetatea de foc”.
O hartă desenată a ţării prezintă regiunea în primul rând ca fiind industrializată, instalaţii siderurgice fiind reprezentate ca o caracteristică principală a regiunii a regiunii. Sunt reprezentate numeroase fabrici : metalurgice (Anina, Oţelul Roşu, Reşiţa), de locomotive (Arad) şi altele [7].
Printre resursele naturale ale regiunii amintim : huila (Anina, Reşiţa, Secul, Doman, Lupac, Clocotici, Baia Nouă, Berzasca, Bigăr, Eibenthal, Sviniţa), lignitul, cărbunele brun (Mehadia, Iablaniţa, Bozovici, Rudăria, Sinersig), şisturi bituminoase (Anina), minereuri de fier (Ocna de Fier, Dognecea, Caraşova, Bocşa Montană), mangan (Delineşti), cupru (Dognecea), plumb (Ruschiţa), zăcăminte de cromite (Dubova, Tisobiţa, Plavişeviţa, Ogradena), marmura (Ruschiţa).

Unităţile industriale
Fabrica de ciorapi Timişoara
Fabrica de încălţăminte ,,Banatul” Timişoara
Fabrica ,,Industria lînii” Timişoara
Întreprinderea ,,Electromotor” Timişoara – motoare, generatoare electrice, aparataj de înaltă
tensiune
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Timişoara
Întreprinderea metalurgică ,,Bănăţeana” Timişoara
Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte ,,Bela Brainer” Timişoara – piele artificială şi încălţăminte de lux
Întreprinderea ,,Bernat Andrei” Timişoara – mănuşi; ,,cea mai importantă fabrică de mănuşi din ţară” [8].
Întrepinderea de piele artificială ,,Dermatina” Timişoara
Întreprindere de prelucrare a lemnului Timişoara
Întreprinderea de pielărie ,,Ştefan Plavăţ” Timişoara
Întreprinderea ,,Industria romînă de piele” Timişoara
Abator Timişoara
Fabrica de zahăr Timişoara
Fabrica de unt Timişoara
Moara Timişoara – republicană, 100t/24ore.
Uzina chimică Timişoara
Întreprinderea ,,Nikos Beloianis” Timişoara
Fabrica de bere ,,Timişoreana” Timişoara
Fabrica de ţigarete Timişoara
Întreprinderea de băuturi alcoolice Timişoara – spirt şi băuturi alcoolice.
Întrerprinderea de tricotaje ,,Ion Fonaghi” Timişoara – tricotaje pentru copii.
Întreprinderea ,,Electrobanatul” Timişoara
Întreprinderea ,,Tehnometal” Timişoara – cabluri metalice, ţesături metalice, lacăte, balamale,
topoare, ciocane
Uzinele mecanice Timişoara
Staţie de 110 KV Timişoara
Uzinele de apă Timişoara
Fabrica de coloranţi ,,Timiş” Timişoara – ultramarin, galben de crom.
Fabrica de biscuiţi şi paste făinoase Timişoara
Uzinele textile Timişoara - ,,Să punem la dispoziţia statului sumele ce ne prisosesc din fondul de rulment!” [9]
Uzinele textile ,,30 Decembrie” Arad
Fabrica de bere Arad
Întreprindere de panificaţie Arad – drojdie.
Abator Arad
Unitate de fermentare a tutunului Arad
Întreprinderea de încălţăminte ,,Libertatea” Arad – încălţăminte pentru copii.
Fabrica de jucării ,,Arădeanca” Arad -,,prima fabrică de jucării din ţară” - 1959
Fabrica de ceasuri ,,Victoria” Arad -,,prima fabrică de ceasuri din ţară” - 1962
Uzinele de material rulant şi de maşini-unelte ,,Flamura Roşie”Arad – vagon de pasageri.
Uzina de textile ,,Teba” Arad – 1926 Ţesătoria de bumbac ,,Teba” [10]
Fabrica de vopsele şi coloranţi ,,Gheorghe Doja” Arad
Uzina de strunguri Arad – formată prin contopirea şi modernizarea a şase întreprinderi – 1948
Uzina de strunguri Arad – 24 decembrie 1949 contopirea a 6 ateliere şi fabrici; până-n 1953 purta denumirea de IIS ,,Victoria” – Fabrica de maşini-unelte; între 1953 şi 1961 s-a numit Uzina de maşini unelte ,,Iosif Rangheţ”; din 1961 a purtat denumirea de Uzina de strunguri [11]; hale de prelucrări mecanice şi montaj, de tunrătorie, forjă, tratament termic, 1956 întreprindere integrată cu toate secţiile primare, 1960 dezvoltare masivă [12]. Întreprinderea a beneficiat şi de sprijinul URSS prin aportul de maşini şi utilaje [13]. Un produs cunoscut al uzinei a fost strungul ,,Victoria” [14].
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Arad
Fabrica de conserve ,,Refacerea” Arad
Fabrica de mobilă Arad – înfiinţată în 1890 de Laurenţiu Emanuel Lengyel, ,,în anii 1909-1910, ajungînd printre cele mai renumite fabrici de acest gen din Europa”; reorganizare, modernizare şi încadrare ca secţie în cadrul IPROFIL Arad; 1962 construcţia unei noi fabrici [15].
Uzina chimică Arad
Fabrica de pâine Arad
Ţesătorie de bumbac şi vigonie Arad
Uzinele de vagoane ,,Gheorghi Dimitrov” Arad – 1891 Fabrica de vagoane şi locomotive [16];
vagoane de pasageri clasa 1, 2, 3; vagoane de marfă 20, 25, 50 tone, de cărbune, minereu, cocs, nisip; vagoane cisternă de 25, 50 m3.
Fabrica de pielărie şi încălţăminte Arad
Filatura Arad
Întreprinderea de prefabricate pentru construcţii Arad
Combinatul metalurgic Reşiţa – complex de uzine şi mine; sectorul extractiv (furnale), turnătoira
Mociur, cuptoare adânci, fabrică de motoare diesel electrice, fabrica de utilaj greu,
întreprinderi anexe (cocserie, fabrică de cărămizi refractare), de prelucrare a fontei şi oţelului (oţelării, turnătorii, secţii de construcţii de maşini) ,staţie de 110 KV , – fontă, oţel, laminate, piese turnate, construcţii metalice, şine de cale ferată, maşini-unelte şi agregate întregi, utilaj petrolier, utilaj electrotehnic (turbine de mare capacitate, motoare electrice); minereu de fier şi cocs şi din URSS sau din ,,ţările de democraţie populară” [17]; a activat în cadrul ,,Sovrommetal” [18]
Fabrica de pâine Reşiţa
Termocentrala ,,7 noiembrie” Reşiţa
Distileria Nr. 1 (fabrică de chimizare a lemnului) Reşiţa – mangal, acetonă, alcool metilic pentru
fabricarea de lacuri, vopsele, acid acetic pentru fabricarea de produse farmaceutice.
Întreprindere de prelucrare a lemnului Lugoj
Fabrica de cărămizi Reşişa – cărămizi acide ,,silica”; 1947.
Filatura Lugoj
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Lugoj
Uzinele siderurgice Oţelu Roşu – oţelării, laminorul de platine, uşoare, staţie de 110 KV.
Fabrica de pâine Oţelu Roşu
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Caransebeş
IPROFIL Caransebeş
Întreprinderea minieră Orşova
Întreprindere de prelucrare a lemnului Orşova
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Jimbolia
Întreprinderea de încălţăminte ,,Horia” Jimbolia
Fabrica de pâslă şi pălării Jimbolia
Uzinele siderurgice Nădrag – laminate uşoare
Uzinele de construcţii metalice şi maşini agricole UCMA Bocşa – pentru industria petrolului,
poduri
Uzinele metalurgice ,,Magheru” Topleţ – maşini şi unelte agricole, pentru industria alimentară, a
lemnului.
Fabrica de pâslă şi pălării Periam
Întreprinderea minieră Anina
Fabrica de mobilă curbată ,,Răsăritul” Pâncota – 1912 înfiinţare; 1953-5 produce pentru export [19].
Întreprindere de prelucrare a lemnului Moldova Nouă
Întreprindere de prelucrare a lemnului Bozovici
Fabrica de furnire Deta
Uzina chimică Margina - mangal
Uzina chimică Valea Minişului – mangal
Fabrica de mobilă curbată (IPROFIL) Balta Sărată
Minele de fier Ocna de Fier
Hidrocentrala Văliug
Fabrica de pâine Băile Herculane
Din cadrul industriei locale făceau parte mai multe unităţi industriale printre care filaturi, ţesătorii, fabrici de tricotaje, de confecţii, fabrici de stofe, şi postavuri, fabrici de pălării, de panglici, broderie, pasmanterie, de şnururi diverse, topitorii de cânepă- utilizează lână, bumbac, mătase, fire artificiale, cânepă, mori.

Relaţiile comerciale
Export
Motoare cu abur şi electrice, maşini, agregate industriale, maşini-unelte, utilaj, locomotive şi vagoane, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, cocs metalurgic, minereuri, materiale de construcţii, uleiuri tehnicem vopsele, cosmetice, acetonă, metanol, formaldehidă, lână, bumbac, cânepă, marochinărie, confecţii, încălţăminte, zahăr, conserve, produse lactate.
Import
Minereu de fier, bumbac,
cărbune, metal – regiunea Hunedoara, petrol – regiunea Ploieşti.

Propaganda
,,Un rol deosebit în dezvoltarea industriei l-a jucat sprijinul U.R.S.S., care, prin maşinile trimise, prin materiile prime furnizate (minereu de fier, cocs, bumbac), prin ajutorul tehnic acordat, a ridicat considerabil nivelul producţiei, atît cantitativ, cît şi calitativ” [20].

[1] http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/banat/index.htm, 12-06-2009.
[2] Mihail Haşeganu (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957, p. 392.
[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat, 12-06-2009.
[4] Mihail Haşeganu (coord.), Op. cit., Bucureşti, 1957, p. 391.
[5] ***, Banatul în plină dezvoltare. Călătorie prin Banat, Bucureşti, 1961, p. 9.
[6] Ibid.
[7] Constantin Daicoviciu, Roumanie, Bucharest, 1958, p. 812-813.
[8] ***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 285.
[9] M. Petrescu, Industrializarea socialistă calea înfloririi patriei noastre, Bucureşti, 1952, p. 60.
[10] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979, p. 86.
[11] Ibid., p. 105.
[12] Ibid., p. 106.
[13] ***, Rodnica colaborare economică a Republicii Populare Romîne cu URSS şi celelalte ţări socialiste, Bucureşti, 1957, p. 10.
[14] ***, O imagine a puterii economice crescânde a patriei noastre, Bucureşti, 1953, p. 11.
[15] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979, p. 108.
[16] Ibid., p. 86.
[17] Mihail Haşeganu (coord.), op. cit., Bucureşti, 1957, p. 385.
[18] ***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 178.
[19] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, op. cit., Bucureşti, 1979, p. 108.
[20] Mihail Haşeganu (coord.), op. cit., Bucureşti, 1957, p. 386.


Bibliografie

***, Banatul în plină dezvoltare. Călătorie prin Banat, Bucureşti, 1961.
***, Economic News From The Rumanian People’s Republic, [f.l.], [f.a.].
***, Dezvoltarea economică a R.P.R. pe drumul socialismului 1948-1957, Bucureşti, 1958.
***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960.
***, O imagine a puterii economice crescânde a patriei noastre, Bucureşti, 1953.
***, Rodnica colaborare economică a Republicii Populare Romîne cu URSS şi celelalte ţări socialiste, Bucureşti, 1957.
***, R.P.R. Noua geografie a patriei, Bucureşti, 1964.
Aurel, Ardelean, Tiberiu, Hegyi, Dan, Lăzărescu, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979.
Daicoviciu, Constantin, Roumanie, Bucharest, 1958.
Haşeganu, Mihail (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957.
Petrescu, M., Industrializarea socialistă calea înfloririi patriei noastre, Bucureşti, 1952.
Scarlat, C., Industria R.P.R. în plin avînt, Bucureşti, 1959.
Sterian, H.D., Ce este şi cum trebuie îndeplinit planul întreprinderii industriale, Bucureşti, 1956.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat, 12-06-2009.
http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/banat/index.htm, 12-06-2009.

duminică, 7 iunie 2009

In excursie - o lectie de limba franceza

Câteva dintre construcţiile industriei comuniste şi-au făcut loc şi în manualul de limba franceză.
Ultima lecţie de limba franceză dintr-un manual de clasa a VI-a este intitulată ,,En excursion”. Se spune că pionierii au realizat o excursie frumoasă la Brazi, în apropiere de Ploieşti, la rafinăria de petrol şi la Braşov, unde au vizitat Uzina ,,Steagul roşu”.
,,Près de Ploieşti, ils admirent l’immense raffinerie de pétrole de Brazi”.
,,L’autobus arrête devant l’usine «Le Drapeau Rouge»” [1].

[1] Marcel Saraş, Ion Vicol, Manual de limba franceză pentru clasa a VI-a, Bucureşti, 1963, p. 118.

Bibliografie
Saraş, Marcel, Vicol, Ion, Manual de limba franceză pentru clasa a VI-a, Bucureşti, 1963.

Manuale tehnice

În anii ’1950 sub egida Editurii Tehnice apar în R.P.R. mai multe manuale tehnice. Ele se adresau inginerilor din diferite ramuri. Conţinutul manualelor era apreciabil, de cele mai multe ori un manual fiind structurat în mai multe volume care au văzut treptat lumina tiparului. Astfel, avem Manualul inginerului mecanic (1949-1950; singurul manual al cărui prim volum apare înainte de 1950), Manualul inginerului constructor (1950-2), Manualul inginerului chimist (1951-?), Manualul inginerului de mine (1951-6), Manualul inginerului agronom (1952-6), Manualul inginerului electrician (1953-9), Manualul inginerului (1954-5) şi altele.


Coperta primului volum al Manualului inginerului de mine.

sâmbătă, 6 iunie 2009

Glume

,, - Tovarăşe tehnician, televizorul nostru face linii.
- Unde?” [1]

,, - Tovarăşe tehnician, aparatul meu fluieră!
- Urît obicei” [2].

[1] ,,Tehnium”, 1984, p. 49.
[2] Ibid., p. 59.

Bibliografie
,,Tehnium”*, 1984.
*Almanah realizat de redacţia revistei ,,Tehnium” editată de CC al UTC; apărea o dată pe an;
primul număr a apărut în 1982.

,,Cântece noi” şi industrie în manualul de limba română de clasa a VII-a (1964)

Prima lecţie din manual prezină poezia ,,Patria” de Mihai Beniuc care este însoţită de o fotografie a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în vizită la Fabrica de încălţăminte şi mase plastice ,,Victoria” din Timişoara [1]. Poezia este încărcată la fiecare vers de ideile propagandei comuniste. Interesante sunt îndrumările ce sunt aduse în sprijinul înţelegerii poeziei :
,,Începând fiecare strofă cu întrebarea «Ce-i patria?», poetul dă răspunsuri cuprinzătoare, creînd o imagine concretă a felului cum îi apare patria. Patria este ţara constructorilor socialismului, cu un trecut plin de lupte şi de jertfe, o ţară plină de frumuseţi şi bogăţii” [2].
De altfel poeziile apărute după 23 august 1944 mai au şi alte caracteristici. De data aceasta pentru prezentarea lor vom da cuvântul propagandei comuniste :
,,Poeziile create după 23 August 1944 se deosebesc prin conţinutul lor de creaţia populară anterioară pentru că oglindesc aspectele noi din viaţa poporului nostru. Ele exprimă sentimentele de bucurie, dragoste pentru muncă, de admiraţie şi recunoştinţă faţă de partidul nostru […].
,,Spre deosebire de doinele dinainte de 23 August 1944, în care predominau sentimente de jale, de tristeţe, poeziile acestea exprimă sentimente de bucurie. Ele poartă numele de cîntece noi” [3].
Să remarcăm că se vorbeşte de ,,cîntece noi”. Carevasăzică, noul regim, intitulat democrat-popular, nu forma doar ,,omul nou”, ,,muncitorul nou” ci şi ,,cântece noi”. Lista de noutăţi era variată, niciun domeniu nefiind scutit. Cât despre justeţea [4] celor afirmate ne întrebăm, evident retoric : cum ar putea doina să fie vreodată veselă?
Tot din manual ne-a mai reţinut atenţia şi ,, Fabrică şi munte” de Geo Bogza. Autorul prezintă în prima parte a lucrării sale peisajul natural de la poalele Rarăului, iar în ultima fabrica omonimă, aparţinând industriei alimentare.
,,Fabrica «Rarăul» de la Cîmpulung-Moldovenesc se înfăţişează privirilor ca o adevărată bijuterie. Ea este cea dintîi bijuterie care se iveşte pe pămînturile Sucevei după un număr de ani” [5].
,,Un şantier, nu de mare proporţii, dar un şantier socialist, caracterizat în primul rînd prin condiţiile de viaţă asigurate muncitorilor, iar apoi, mult mai spectaculos, prin ritmul şi simultaneitatea operaţiunilor, îşi desfăşoară activitatea pe valea Moldovei, la poalele bătrînului Rarău” [6].
,,Nu se ridica acolo o uzină, ci o unitate a industriei alimentare, prin însăşi natura ei de proporţii reduse, dar totul arăta că e vorba de o adevărată bijuterie” [7].
Ca îndrumări pentru copiii de clasa a VII-a se spunea despre fabrică : ,,Construcţi fabricii de la Rarău înseamnă trezirea la o viaţă nouă a păstorilor, care în «noaptea aceea de pomină» - cum o numeşte scriitorul - «vorbeau despre socialism, despre îngrăşăminte chimice, halate albe şi eprubete»” [8].
Locul important pe care industria îl deţinea până şi în operele alese pentru a fi studiate la şcoală, era subliniat şi de una din întrebările adresate copiilor la secţiunea ,,Exerciţii de vorbire” :
,,Ce importanţă prezintă fabrica Rarăul pentru locuitorii din această regiune şi petnru populaţia întregii ţări?”[9]

[1] Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, Manual pentru clasa a VII-a, limba romînă, Bucureşti, 1964, p. 5.
[2] Ibid., p. 7.
[3] Ibid.
[4] Spunerea adevărului pe jumătate era o practică banală pentru propaganda comunistă.
[5] Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, op. cit., p. 150.
[6] Ibid., p. 151.
[7] Ibid.
[8] Ibid., p. 153.
[9] Ibid.

Bibliografie
Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, Manual pentru clasa a VII-a de limba romînă, Bucureşti, 1964.