joi, 31 decembrie 2009

Arhivă Blog - Bilanţ 2009

Arhivă blog
• ▼ 2009 (77) * +1
o ► decembrie (5) * +1
 Descoperiri datorate industriei
 Turism şi industrie
 Înfiinţarea unor întreprinderi de stat la Ministe...
 Planuri pentru energetica nucleară - 1982
 Preţuri majorate la unele produse - 1982
o ► noiembrie (5)
 Întreprinderea minieră specială Antamina
 Comasarea Întreprinderii mecanice de utilaj tehnol...
 Societatea mixtă Fabrica de reductoare REŞIŢA – RE...
 Comentariu
 Darea de seamă a Întreprinderii de Bunuri Bucureşt...
o ► octombrie (3)
 Industrializarea judeţului Sălaj
 Întreprinderi pentru industrializarea sfeclei de z...
 Fabrica chimică ,,Apollo” Galaţi
o ► septembrie (9)
 Întreprinderea «Fierarul» - Arad
 Fabrica de conserve Turnu Măgurele
 Ceas de mână OREX
 Destituire director Chimpex
 Reducerea preţurilor de vînzare cu amănuntul la un...
 Fabrici sub îndrumarea şi controlul Ministerului I...
 Unităţile de construcţii-montaj, lucrările în antr...
 Plachete şi medalii - Întreprinderea Electrocontac...
 Întreprinderea de sîrme şi cabluri Hîrşova
o ► august (3)
 Industria chimică-1973
 Întreprinderea mecanică navală Constanţa
 Întreprinderea Frigoriferul portuar Constanţa
o ► iulie (16)
 Fabrica de elemente pneumatice de automatizări Bâr...
 Fier de călcat ,,Zefir”
 Şantiere navale
 Realizări faţă de plan în industria petrolieră – i...
 Întreprinderi de stat pentru comerţul exterior
 Medalii Întreprinderea de Autoturisme Piteşti
 Economisire si ecologie
 Întreprinderea de automobile Argeş
 Publicitate în Almanahul Tehnium
 RR Pacific
 Reclame la rr şi tv
 Radioreceptoare şi televizoare din RSR
 Mărci de fabrică, de comerţ şi de serviciu
 Preţul cu amănuntul la combustibili lichizi şi sol...
 Insigna Uzinei de Automobile Pitesti
 Fabrici şi uzine în manualele de limbi străine
o ► iunie (11)
 Intreprinderi poligrafice 1968
 Regiunea Dobrogea
 Erou al Muncii Socialiste din RPR I.G. Maurer
 Ordinul Steaua RSR clasa I CS Resita
 Tipologia numelor de întreprinderi în R.P.R.
 Industrializarea în Dictionarul limbii romîne mode...
 Regiunea Banat
 In excursie - o lectie de limba franceza
 Manuale tehnice
 Glume
 ,,Cântece noi” şi industrie în manualul de limba r...
o ► mai (12)
 Centrala Întreprinderilor de Construcţii Industria...
 ,,Muncitorul de tip nou'' la IM Capeni
 Impartirea administrativ-teritoriala
 Termocentrala Sangeorgiul de Padure
 Industrializarea judetului Prahova
 Unităţile industriale din judeţul Suceava
 Industrializarea judeţului Bihor
 Vorbe, lozinci şi iniţiative, epitete şi expresii
 Subramurile industriei lemnului
 Industria lemnului reflectată prin intermediul her...
 Industria de automobile
 Centrale petroliere
o ► aprilie (13)
 Autovehicule româneşti
 Stema României
 5 lei din 1978
 Industria electrotehnică
 Judeţul Iaşi
 În prezent
 Cutie de chibrituri
 Insigna Rafinariei Brazi
 Reclame
 Intreprinderile Tehnoton si Conect
 Moara lui Assan
 Prezentarea proiectului
 Definitii si etimologii

Etichete
• despre proiect (4) * +1
• fabrici si uzine (18)
• lista pe ramuri ind. (3)
• lista pe unitati adm.-ter. (7)
• meserii si muncitori (1)
• produse (13)
• variate (20)
• înfiinţări de întreprinderi (16)

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Descoperiri datorate industriei

Uneori, construirea sau activitatea unei întreprinderi industriale poate avea efecte nebănuite.
În luna august a anului 1953, în timpul activităţii curente de la o carieră de piatră din judeţul Harghita, între localităţile Sâncrăieni şi Miercurea Ciuc, s-a descoperit un tezaur cuprinzând mai multe vase din argint şi argint aurit, brăţări şi o fibulă, totalizând 3,6 kg de metal preţios [1].
Un alt exemplu este cel din anul 1976 când şi-a început lucrările un şantier arheologic care trebuia să pregătească terenul (să certifice inexistenţa unor vestigii istorice sau în caz contrar să le salveze sau să dispună alte măsuri) pentru construcţia industrială a importantului obiectiv energetic Porţile de Fier II, din judeţul Mehedinţi. În urma săpăturilor purtate la fortificaţia de secol IV numită Hinova, s-au descoperit brăţări şi alte obiecte din aur [2].

[1] Liviu Mărghitan, Zece tezaure carpatine, Bucureşti, 1988, p. 43.
[2] Ibid., p. 21.

Bibliografie
Mărghitan, Liviu, Zece tezaure carpatine, Bucureşti, 1988.

Turism şi industrie

Turismul şi industria, o alăturare antagonică? Nu, nicidecum, indiferent de regim, cu atât mai puţin în cel comunist.
Industria a avut un rol central în planul economic şi propagandistic în timpul regimului comunist. Industria reprezenta sufletul economiei şi principalul motiv de mândrie al regimului. Înlănţuirea strânsă dintre economie şi propagandă a dus la un efect neaşteptat. Principalele realizări ale regimului, mai ales cele ce privesc industria, au ajuns să fie apreciate la o nouă valoare : au devenit obiective turistice!
În 1955 se înfiinţează instituţia ce avea să coordoneze activitate turistică în regimul comunist român : Oficiul Naţional de Turism ,,Carpaţi”. El ,,înlesneşte cunoaşterea monumentelor istorice din trecutul glorios de luptă al poporului şi al eroicei noastre clase muncitoare, precum şi realizările regimului de democraţie populară, fiind, prin întreaga sa activitate, o cale de înfăptuire a educaţiei comuniste a maselor” [1].
Pentru regimul comunist, turismul reprezenta ,,un spor de cunoaştere a ţării şi a frumuseţilor ei” [2]. Evident, activitatea oficiului avea să ilustreze o nouă concepţie asupra turismului : concepţia socialistă. Ea presupunea că pe lângă obiectivele turistice consacrate ale ţării aveau să-şi facă loc altele noi. În această categorie includem Hidrocentrala «V.I. Lenin», caracterizat ca fiind un ,,obiectiv turistic care vorbeşte despre un trecut glorios”, ,,un monument nu al naturii, ci al hărniciei constructorilor socialismului din ţara noastră” [3].
Pe lângă alte servicii oferite de O.N.T. ,,Carpaţi” precum rezervări de bilete la tren şi recomandări de itinerarii turistice, oficiul organiza şi excursii în locuri consacrate precum Cheile Bicazului, Valea Prahovei, dar şi excursii pentru vizitarea marilor şantiere de construcţie a socialismului [4]. Aici avem noutatea, concepţia socialistă asupra turismului.

[1] ***, Pe scurt despre Romînia, Bucureşti, 1961, p. 75.
[2] Ibid.
[3] ***, Pe scurt despre Romînia, Bucureşti, 1961, p. 78.
[4] Ibid., p. 104.

Bibliografie
***, Pe scurt despre Romînia, Bucureşti, 1961.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Înfiinţarea unor întreprinderi de stat la Ministerul Industriei Uşoare

,,Hotărîrea nr. 1391
din 23 octombrie 1973
privind înfiinţarea unor întreprinderi de stat
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r ă ş t e :
Art. 1.- Pe data de 1 noiembrie 1973 se înfiinţează întreprinderile de stat prevăzute în anexă
[…]
Lista întreprinderilor de stat ce se înfiinţează în subordinea unor centrale industriale de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Uşoare precum şi în subordinea acestui minister

Nr. crt.-Denumirea întreprinderii-Sediul întreprinderii : localitatea, judeţul- Obiectul de activitate al întreprinderii-Ministerul sau centrala industrială în subordinea căreia se organizează şi va funcţiona întreprinderea

1-Întreprinderea Ţesătoria de mătase Deva-municipiul Deva, judeţul Hunedoara-Ţesătorie de mătase şi finisaj-Centrala industriei mătăsii, inului şi cînepii Bucureşti
2-Întreprinderea Pretim Timişoara-municipiul Timişoara, judeţul Timiş-Producţia de prefabricare pentru încălţăminte-Centrala industriei pielăriei, cauciucului şi încălţămintei Bucureşti
3-Întreprinderea Prefin Bucureşti-municipiul Bucureşti-Producţia de prefabricare pentru încălţăminte-Centrala industriei pielăriei, cauciucului şi încălţămintei Bucureşti
4-Întreprinderea de încălţăminte Huşi-oraşul Huşi, judeţul Vaslui-Confecţionarea încălţămintei- Centrala industriei pielăriei, cauciucului şi încălţămintei Bucureşti
5-Întreprinderea poligrafică de ambalaje ale industriei uşoare-municipiul Bucureşti-Producţia de ambalaje pentru industria uşoară-Ministerul Industriei uşoare
6-Întreprinderea de tricotaje Topliţa-oraşul Topliţa, judeţul Harghita-Tricotaje-Centrala industriei tricotajelor Bucureşti”.
Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 171, 16 octombrie 1973.

joi, 10 decembrie 2009

Planuri pentru energetica nucleară - 1982

,,H O T Ă R Î R E A
Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Romîn cu privire la realizarea programului de producere a energiei în cincinalul 1981-1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990
[...]
c) Se va accelera îndeplinirea programului de dezvoltare a energeticii nucleare prin extinderea lucrărilor de construcţie şi amplificarea puterii instalate în centralele nuclearo-electrice. Puterea instalată în centralele nucleare va fi de 4500 MW în 1990, urmînd să ajungă la 9600 MW în 1995. Centrala de la Cernavodă va fi dotată cu 5 grupuri de cîte 660 MW, în loc de 4 grupuri, cît s-a prevăzut iniţial. În Moldova urmează a se realiza o centrală nuclearo-electrică cu 3 grupuri de cîte 1000 MW, din care un grup va fi pus în funcţiune pînă în 1990. În Transilvania se va amplasa cea de-a treia centrală, similară cu cea de la Cernavodă, ale cărei lucrări de construcţii vor începe cel mai tîrziu în 1984, urmînd ca unu sau două grupuri să fie puse în funcţiune pînă în 1990.
[...]
4. În domeniul energeticii nucleare se va urmări, în primul rînd, realizarea la termen şi la nivelul de calitate corespunzător a obiectivelor din programele speciale de materiale nucleare, moderatori, combustibili nucleari, echipamente pentru partea nucleară şi partea clasică a obiectivului nuclearo-electric de la Cernavodă, în vederea garantării intrării sale în funcţiune la termenul stabilit. Totodată, se va accelera programul de cercetare şi inginerie pentru asigurarea din timp a instalării capacităţilor planificate pînă la sfîrşitul deceniului actual
[...]”.
Sursa : ,,Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România", partea I, nr. 35, 3 aprilie 1982.

luni, 7 decembrie 2009

Preţuri majorate la unele produse - 1982

În cele ce urmează, vă prezentăm o parte din produsele care au suferit modificări la preţuri în anul 1982, modificări prevăzute prin Decretul Consiliului de Stat nr. 45 din 12 februarie 1982 privind majorarea şi îmbunătăţirea corelării, pe principii economice, a preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare :

Franzelă ,,Dîmboviţa” de 600g – 3 lei/buc.
Franzeluţă ,,Bucureşti” de 400g – 3,25 lei/buc.
Biscuiţi zaharoşi ,,Mirela”, vrac – 16,50 lei/kg
Biscuiţi ,,Eugenia”, preambalaţi, în pachet de 50g – 0,75 lei/pachet
Brînză cu smîntînă ,,Băneasa”, în ambalaje de 200g – 4 lei/pahar
Îngheţată ,,Polar”, în ambalaje de 130g – 4,25/pahar
Brînză topită ,,Olanda”, în cutie de 200g – 9 lei/cutia
Caşcaval ,,Dalia” din lapte de vacă – 42 lei/kg
Brînză ,,Olanda” din lapte de vacă – 45 lei/kg
Caşcaval ,,Dobrogea” din lapte de oaie – 48 lei/kg
Salam ,,Bucureşti” – 44 lei/kg
Salam ,,Poiana” – 49 lei/kg
Sîngerete ,,Semenic” – 18 lei/kg
Conserve din peşte ,,Pescarul”, crap în ulei picant, în cutii de 280/205g – 10,50 lei/cutia
Bomboane dine de ciocolată, cu cremă de portocale ,,Orange”, în cutii de 250g – 16,50/cutia
Margarină vegetală ,,Marga”, cu minimum 82,5% grăsime, tip M, bloc – 25 lei/kg
Margarină vegetală ,,Marga”, cu minimum 82,5% grăsime, tip M, pachete de 250g, în hîrtie pergament - 6,25lei/pachet
Vin sortiment din soiuri superioare, minimum 11,5°, pînă la 1 an vechime, din podgoriile Murfatlar, Cotnari şi Pietroasele, în sticle de 1 l, exclusiv sticla - 25 lei/sticla
Vodcă ,,Cristal 80” de 42°, în sticle de 500 ml, exclusiv sticla – 40 lei/sticla
Aperitiv ,,Carpaţi” de 42°, în sticle de 500 ml, exclusiv sticla – 32 lei/sticla
Bere blondă specială 12% (tip Azuga), în sticle de 500 ml, exclusiv sticla – 5,50 lei/sticla
Ci-co, în sticle de 250 ml, exclusiv sticla – 2,25 lei/ sticla
Pepsi-Cola, în sticle de 250 ml, exclusiv sticla – 2,50 lei/sticla
Ţigarete ,,Carpaţi” – 70 mm, fără filtru, în pachete de 20 de bucăţi – 3,25 lei/pachet
Ţigarete ,,Mărăşeşti” – 70 mm, fără filtru, în pachete de 20 de bucăţi – 2,25 lei/pachet
Ţigarete ,,Amiral” – 80 mm, cu filtru acetat de 15 mm, în pachete de carton sau hîrtie, de 20 bucăţi – 8 lei/pachet
Ţigarete ,,Snagov” – 80 mm, cu filtru acetat de 15 mm, în pachete de carton sau hîrtie, de 20 bucăţi – 10,50 lei/pachet

Sursa
: Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 17, 15 februarie 1982.

joi, 26 noiembrie 2009

Întreprinderea minieră specială Antamina

,,Hotărîrea nr. 1557
din 27 noiembrie 1973
privind aprobarea participării Întreprinderii de comerţ exterior «Geomin» la constituirea, împreună cu Întreprinderea minieră din Peru «Miniero-Peru» în reprezentarea statului peruan la constituire şi gestiune, a Societăţii mixte româno-peruane «Întreprinderea minieră specială Antamina – societate cu răspundere limitată»

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r ă ş t e :

Art. 1.- Se aprobă participarea Întreprinderii de comerţ exterior «Geomin», din subordinea Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei, la constituirea, împreună cu Întreprinderea minieră din Peru «Miniero-Peru» în reprezentarea statului peruan la constituire şi gestiune, a Societăţii mixte româno-peruane «Întreprinderea minieră specială Antamina – societare cu răspundere limitată», în conformitate cu înscrisul de constituire socială (contractul social) şi statutul, parafrate între cele două părţi la 19 septembrie 1973 la Lima.
Societatea mixtă, cu sediul în Lima, are ca obiect efectuarea oricărui fel de activităţi din industria minieră în perimetrul drepturilor speciale Antamina, cu excepţia rafinării cuprului şi comercializării.
Cota de participaţie a părţii române la capitalul social al societăţii micte va fi de 49%.
Art. 2.- Hotărârea Consiliului de Minştri nr. 1116/1973 se abrogă”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 203, 21 decembrie 1973.

miercuri, 25 noiembrie 2009

Comasarea Întreprinderii mecanice de utilaj tehnologic Ploieşti la Întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti

,,Hotărîrea nr. 1670
din 20 decembrie 1973
privind comasarea Întreprinderii mecanice de utilaj tehnologic Ploieşti la Întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r ă ş t e :

Art. 1.- Pe data de 1 ianuarie 1974 Întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic Ploieşti, din subordinea Centralei industriale de utilaj tehnologic, chimic, petrolier şi minier de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, se comasează, prin absorbţie, la Întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti din subordinea aceleiaşi centrale.
Art. 2.- Personalul Întreprinderii mecanice de utilaj tehnologic Ploieşti, provenit de la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, beneficiază în continuare, şi în cadrul Întreprinderii de utilaj chimic Ploieşti, de drepturile prevăzute la art. 7 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 179/1973”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 203, 21 decembrie 1973.

marți, 24 noiembrie 2009

Societatea mixtă Fabrica de reductoare REŞIŢA – RENK, societate pe acţiuni

,,Decretul nr. 542 din 6 octombrie 1973
Aprobarea constituirii Societăţii mixte Fabrica de reductoare REŞIŢA – RENK, societate pe acţiuni
Prin Decretul nr. 542 din 6 octombrie 1973 Consiliul de Stat a aprobat constituirea, în Republica Socialistă România, a societăţii mixte cu denumirea Fabrica de reductoare REŞIŢA – RENK, societate pe acţiuni, pentru producţia şi comercializarea de roţi dinţate, reductoare, cuplaje şi alte mecanisme, persoană juridică română, cu sediul în municipiul Reşiţa.
Prin acelaşi decret au fost aprobate şi contractul de societate şi statutul societăţii.
CONTRACT DE SOCIETATE
- Extras –
Întreprinderea de construcţii de maşini, cu sediul în Reşiţa, Întreprinderea de comerţ exterior Uzinexportimport, cu sediul în Bucureşti, str. Nicolae Iorga nr. 1, şi Zahnraederfabrik Renk A.G., cu sediul în 89, Augsburg – Republica Federală Germania, au convenit constituirea în Republica Socialistă România a unei societăţi mixte, sub forma unei societăţi pe acţiuni, care va purta denumirea Fabrica de reductoare REŞIŢA – RENK S.A.
Societatea este persoană juridică română şi îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu contractul de societate şi statutul, în baza decretelor nr. 424 şi 425/1972 şi conform legilor române compatibile cu finalitatea societăţilor mixte.
Sediul societăţii este în municipiul Reşiţa - Republica Socialistă România.
Obiectul de activitate este producţia şi comercializarea de roţi dinţate, reductoare, cuplaje şi alte mecanisme.
Părţile contractante au convenit ca societatea să aibă un capital social de 20.000.000 DM, împărţit în 2.000 de acţiuni nominative, fiecare în valoare de 10.000 DM.
Participarea la capitalul social este următoarea : 40% Întreprinderea de construcţii de maşini Reşiţa, 11% Întreprinderea de comerţ exterior Uzinexportimport şi 49% firma Zahnraederfabrik Renk A.G.
[...]”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 189, 2 decembrie 1973.

luni, 23 noiembrie 2009

Comentariu

Comentariu asupra textului precedent : Darea de seamă a Întreprinderii de Bunuri Bucureşti, din cadrul Sovrompetrol

Avem în faţa noastră un text tipic pentru anii ’50 din RPR. Dare de seamă reprezenta un act important, în care se prezentau cele mai importante realizări ale unei întreprinderi. Dat fiind importanţa acestui act, preambulul său era încărcat de o puternică valoare simbolică, în ideologia regimului comunist era oglindită.
Se vorbeşte despre ,,procesul de destrămare a imperialismului”, despre ,,războaie agresive” (pot fi şi de altfel? – evident are rolul de a sublinia ,,ferocitatea imperialiştilor” care destabilizează pacea în lumea) purtate de imperialişti.
În timp ce am văzut ce fac ,,imperialiştii”, în statele socialiste ,,egalitatea deplină în drepturi”, ,,avantajului reciproc” şi ,,ajutorul reciproc tovărăşesc” reprezintă baza acestor state. Bineînţeles este amintit ,,drumul glorios străbătut de poporul sovietic”, care ,,a transformat Uniunea Sovietică în patru decenii într-una din cele mai mari puteri industriale ale lumii”. Sunt date şi câteva exemple care să legitimeze statutul la care aspiră ,,Ţara socialismului victorios” : prima centrală atomo-electrică şi lansarea primului satelit artificial (eveniment petrecut la 4 octombrie 1957, în acelaşi an cu redactarea documentului). Toate acestea par a contura ,,superioritatea socialismului asupra capitalismului, victoria lui inevitabilă în întrecerea paşnică cu capitalismul”.
Cât despre poporul român şi activitatea sa în cadrul ,,lagărului socialist” se spune că ,,este hotărît să întărească continuu orînduirea democrat populară, să apere şi să desvolte marile sale cuceriri, să păşească mereu înainte pe calea deschisă de Marele Octombrie, spre victoria deplină a socialismului”.
Cuvântul ,,democrat” poate părea un cuvânt gol de conţinut, pentru că regimul comunist avea propria viziune asupra democraţiei. Cuvântul ,,democrat” avea un înţeles precis desemnând pe cel care sprijină programul partidului comunist [1] (PMR în momentul redactării documentului prezentat). Una este cuvântul, alta este interpretarea ce îi este adusă de către regim. Este vorba de acel dublu-gândit la care făcea referire şi George Orwell în al său roman (1984).
Cu toate acestea nu trebuie să pierdem din vedere şi celălalt aspect al ideologiei comuniste, care declama egalitatea deplină în drepturi. Egalitatea, alături de libertatea şi suveranitatea poporului sunt principiile de bază ale democraţiei. Nu avem cum să nu ne gândim că prin acest principiu de egalitate, mai intens promovat în comunsim decât în alte regimuri (dar, dat fiind caracterul ideal al principiului, neatins în totalitate), comunismul se poate numi democraţie. ,,Eşecul comunismului nu a fost eşecul unei derive antidemocratice, a fost eşecul unei maniere de a înţelege democraţia, pe care istoria a refuzat să o ratifice” [2].
O altă discuţie necesită şi apelul care se face la popor pentru a continua drumul spre socialism. Ideologia comunistă vedea un capitalism încă în vigoare, dar într-o ireversibilă cădere, comunismul urmând a-i lua locul (evident după o trecere prin democraţie populară şi socialism) De aceea era nevoie de sprijin intens şi continuu şi astfel putem înţelege formularea : ,,victoria deplină a socialismului”.
Textul de început al dării de seamă trebuie înţeles sub două unghiuri. O dată, datorită orientării ţării noastre de atunci, putem înţelege cele spuse, mai ales din punct de vedere economic (pentru că în text avem şi evaluări ale activităţii întreprinderii, cu cifre evident mărite faţă de perioada ultimei evaluări, ca expresie a gândirii economice dar şi propagandistice a regimului). Poate că astăzi, niciun astfel de document nu este lipsit de referiri la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, nu putem trece cu vederea formulări tipice de propagandă comunistă, în forma cea mai pură. Ceea ce presupune dezinformare, falsificare şi crearea unei lumi paralele realităţii vremurilor de atunci. Toate acestea erau furnizate de regim poporului său chiar şi prin intermediul unui document ce privea o colectivitate restrânsă, ca cea a unei întreprinderi (sigur că nu era chiar orice întreprindere, chiar dacă avea un caracter auxiliar, ea aparţinea totuşi de Sovrompetrol).
Dar acelea au fost timpurile, nu ne aplecăm atenţia asupra textului spre a judeca, ci, dornici de a cunoaşte cât mai fidel trecutul, încercăm să refacem un mod de gândire, cel al regimului comunist asupra procesului de industrializare. Nu putem înţelege acest proces fără a ne opri asupra propagandei ce l-a precedat, însoţit şi urmat cu fiecare realizare, de altfel o înlănţuire continuă indispensabilă înţelegerii industrializării.

[1] Dinu C. Giurescu, Uzurpatorii, Bucureşti, 2004, p.113.
[2] Lucian Boia, Mitul democraţiei, ed. a II-a, Bucureşti, 2007, p. 99.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Darea de seamă a Întreprinderii de Bunuri Bucureşti, din cadrul Sovrompetrol

,,DARE DE SEAMĂ
a Comitetului de Întreprindere pe trim. III/1957

Conţinutul principal al epocii noastre este trecerea dela capitalism la socialism, inaugurată de Marea Revoluţie Socialistă din octombrie din Rusia. În prezent mai mult de o treime din populaţia lumii întregi – peste 950 milioane de oameni – a păşit pe calea socialismului şi construeşte o viaţă nouă.
Desvoltarea uriaşă a forţelor socialismului a stimulat creşterea impetuoasă a mişcării naţionale anti imperialistă din perioada de după război.
Popoarele ţărilor coloniale şi dependente, menţinute încă în robie, intensifică lupta pentru eliberarea lor naţională. Desvoltarea socialismului şi mişcarea de eliberare naţională au accelerat simţitor procesul de destrămare a imperialismului.
În statele imperialiste, societatea este sfîşiată de profunde contradicţii de clasă, precum şi cotnradicţii ascuţite între aceste state, iar clasa muncitoare din aceste ţări se opune cu tot mai multă hotărîre politicii imperialismului şi a monopolurilor, luptă pentru îmbunătăţirilor sale de viaţă, pentru drepturile democratice, pentru pace şi socialism.
Atîta timp cît se menţine imperialismul va rămîne şi terenul pentru războaie agresive. În anii de după război, imperialiştii americani, englezi, francezi precum şi lacheii lor au dus sau duc războaie în Indochina, Indonezia, Coreea, Malaia, Chenia, Guatemala, Egipt, Algeria, Oman şi Iemen. În Germania Occidentală se reface cu ajutorul SUA militarismul german, creîndu-se astfel focarul unui serios pericol, de război în centrul Europei. Lupta împotriva militarusmului şi revanşismului Vest German, care ameninţă pacea, constitue o sarcină importantă a forţelor iubitoare de pace ale poporului german şi ale tuturor popoarelor din Europa.
Pe baza egalităţii depline în drepturi, a avantajului reciproc şi a ajutorului reciproc tovărăşesc, statele socialiste au stabilit între ele o largă colaborare economică şi culturală care joacă un rol important în întărirea independenţei economice şi politice a fiecăreia dintre ţările socialiste, în întărirea întregii comunităţi socialiste.
Sărbătorirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a fost un eveniment măreţ de însemnătate internaţională. Este plin de învăţăminte pentru poporul nostru şi pentru toate popoarele drumul glorios străbătut de poporul sovietic, a cărui energie creatoare, îndrumată de Partidul Comunist, făurit de Lenin, a transformat Uniunea Sovietică în patru decenii într-una din cele mai mari puteri industriale ale lumii.
Ţara socialismului victorios a întrecut în mai multe sectoare statele capitaliste cele mai desvoltate, inclusiv SUA, iar astăzi păşeşte în fruntea culturii, artei, ştiinţei şi tehnicei mondiale, în fruntea civilizaţiei umane.
Contruirea de către savanţii şi inginerii sovietici a primei centrale atomo-electrice, lansarea pentru prima oară în lume de către Uniunea Sovietică a sateliţilor artificiali ai pământului – aceste succese grandioase ale geniului omenesc – au dovedit marea superioritate a scoialismului faţă de capitalism.
Succesele contruirii socialismului în patria noastră, se împletesc cu succesele întregului lagăr socialist, care zi de zi dovedeşte tot mai mult superioritatea socialismului asupra capitalismului, victoria lui inevitabilă în întrecerea paşnică cu capitalismul. Totul întăreşte convingerea poporului nostru că drumul pe care şi l-a ales este drumul corespunzător intereselor sale vitale. Strîngîndu-şi şi mai mult rîndurile în jurul partidului, poporul nostru este hotărît să întărească continuu orînduirea democrat populară, să apere şi să desvolte marile sale cuceriri, să păşească mereu înainte pe calea deschisă de Marele Octombrie, spre victoria deplină a socialismului.
T o v a r ă ş i ,
În perioada iulie-septembrie 1957, munca sindicală din cadrul întreprinderii noastre, s-a dus în condiţiuni satisfăcătoare împletindu-se cu munca administrativă, fapt care a avut ca rezultat îndeplinirea planului pe această perioadă, în cele două sectoare de activitate.
Astfel, planul economic al întreprinderii pe trimestrul. III 1957, se prezintă după cum urmează :
1. ACTIVITATEA DE DESERVIRE
P l a n . . . . . lei 1.864.000
Realizat : . . . ” 1.903.000, adică un procent de 102%. În această activitate intră toate secţiile întreprinderii cu excepţia tipografiei [...].
2. ACTIVITATEA INDUSTRIALĂ
Plan de producţie global . . . . . lei 550.000.
Realizat, . . . . . . . . . . . . . . . . ” 588.000, adică un procent de 106,9%.
[...]”.

Sursa : DMBAN, fond Societatea Sovrompetrol, dosar 257/1955 , f. 110-111.

vineri, 30 octombrie 2009

Industrializarea judeţului Sălaj

Întreprinderea de produse ceramice Zalău
Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel ,,Armătura” Zalău
Întreprinderea de conductori electrici emailaţi ,,Elcond” Zalău
Întreprinderea de anvelope (secţia camera de aer) Zalău
Întreprinderea de ţevi (laminor de sârmă) Zalău
Întreprinderea de termoficare industrială Zalău
Filatura de bumbac Zalău
Fabrica de produse lactate Zalău
Complex de valorificare a legumelor şi fructelor Zalău
Fabrica de mobilă (secţia de scaune) Zalău
Întreprinderea de industrie locală ,,Steaua roşie” Zalău
Întreprinderea de industrializare a cărnii Zalău
Fabrica de mobilă Cehu Silvaniei
Întreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei
Întreprinderea de industrie locală ,,Silvania” Cehu Silvaniei
Fabrică de brânzeturi Jibou
Fabrică de confecţii Jibou
Balastieră Jibou
secţie aparţinând Fabricii de mobilă Şimleul Silvaniei Crasna
secţie aparţinând Întreprinderii de produse ceramice Zalău Crasna
Fabrica de materiale izolatoare Şimleu Silvaniei
Întreprinderea de industrializare a laptelui ,,Sălaj” Şimleu Silvaniei
Schelă de petrol Leşmir
Schelă de petrol Şumal
Exploatare minieră Moigrad
Exploatare minieră Cehu Silvaniei
Exploatare minieră Surduc (aparţine de Întreprinderea minieră Cluj).
Exploatare minieră Buciumi
Exploatare minieră Ip
Exploatare minieră Şimleu Silvaniei
Exploatare minieră Uileacu Şimleului
Exploatare minieră Sărmăşag (aparţine Întreprinderii miniere Bihor)
Întreprinderea minieră ,,Sălajul” Sărmăşag
Exploatare minieră Chieşd
Exploatare minieră Bocşa

vineri, 16 octombrie 2009

Întreprinderi pentru industrializarea sfeclei de zahăr, de amidon-glucoză şi ulei

,,Decret al Consiliului de Stat
nr. 363
din 6 octombrie 1983
privind înfiinţarea unor întreprinderi pentru industrializarea sfeclei de zahăr, de amidon-glucoză şi ulei
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România decretează :
Art. 1. – Pe data de 1 octombrie 1983 se înfiinţează, în subordinea Centralei producţiei şi industrializării sfeclei de zahăr, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – Departamentul industriei alimentare, următoarele întreprinderi :
a) Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Năvodari, cu sediul în oraşul Năvodari, judeţul Constanţa;
b) Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Călăraşi, cu sediul în municipiul Călăraşi, judeţul Călăraşi;
c) Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Olteniţa, cu sediul în oraşul Olteniţa, judeţul Călăraşi;
d) Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Drăgăneşti-Olt, cu sediul în oraşul Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt.
Întreprinderile înfiinţate au ca obiect de activitate fabricare zahărului.
Art. 2. – Pe data de 1 octombrie 1983 se înfiinţează, în subordinea Centralei berii, spirtului, amidonului şi apelor minerale, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – Departamentul industriei alimentare, următoarele întreprinderi :
a) Întreprinderea de amidon şi glucoză Calafat, cu sediul în oraşul Calafat, judeţul Dolj, avînd ca obiect de activitate fabricarea amidonului şi glucozei;
b) Întreprinderea de amidon, glucoză şi drojdie de panificaţie Ţăndărei, cu sediul în oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, avînd ca obiect de activitate fabricarea amidonului, glucozei şi drojdiei de panificaţie.
[…]
Art. 3. – Pe data de 1 octombrie 1983 se înfiinţează Întreprinderea de ulei Timişoara, cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş, în subordinea Centralei pentru industrializarea seminţelor oleaginoase, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate fabricarea uleiului comestibil, a grăsimilor hidrogenate şi margarinei.
[…]”.

Sursa
: Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 75, 10 octombrie 1983.

joi, 15 octombrie 2009

Fabrica chimică ,,Apollo” Galaţi

,,Decret al Consiliului de Stat
nr. 398
din 28 octombrie 1983
privind organizarea Fabricii chimice <> Galaţi ca unitate cu personalitate juridică

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România decretează :
Art. 1. - Pe data de 1 octombrie 1983 Fabrica de săpun, detergenţi, lacuri şi vopsele <> Galaţi, din cadrul Centralei industriale de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri Bucureşti, îşi schimbă denumirea în «Fabrica chimică ,,Apollo” Galaţi» şi se organizează în baza art. 26 din Legea nr. 5/1978, ca unitate cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Galaţi, în subordinea Centralei industriale de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri Bucureşti, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Chimice.
Fabrica chimică <> Galaţi funcţionează pe baza autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, potrivit normelor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor, avînd ca obiect de activitate fabricarea detergenţilor biodegradabili cu grad redus de poluare, lacurilor şi vopselelor, inclusiv a unor materii prime şi produse auxiliare – răşini sintetice, solvenţi, produse anticorosive şi de protecţie specială, altor produse chimice şi săpunurilor.
[...]
Art. 3. – Activul şi pasivul aferent Fabricii chimice <> Galaţi, stabilit prin bilanţul încheiat la data de 30 septembrie 1983, împreună cu indicatorii de plan economici şi financiari şi cu contractele economice, trec de la Centrala industrială de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri Bucureşti la Fabrica chimică <> Galaţi.
Personalul care trece de la Centrala industrială de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri Bucureşti la Fabrica chimică <> Galaţi se consideră transferat în interesul serviciului.
[...]”.

Sursa
: ,,Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România", partea I, nr. 85, 29 octombrie 1983.

miercuri, 30 septembrie 2009

Întreprinderea «Fierarul» - Arad

,,Hotărîrea nr. 543
privind trecerea Întreprinderii «Fierarul» - Arad de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sub îndrumarea şi controlul Ministerului Economiei Forestiere


Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte :
Art. 1. – Pe data de 1 aprilie 1968 Întreprinderea «Fierarul», cu sediul în municipiul Arad, judeţul Arad, trece de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sub îndrumarea şi controlul Ministerului Economiei Forestiere.
Trecerea se face cu întreg activul şi pasivul stabilit pe baza bilanţului contabil încheiat pe data de 31 martie 1968, cu indicatorii de plan pe anul 1968 şi pe anii 1969 şi 1970 din planul cincinal, pe bază de protocol ce se va încheia între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Economiei Forestiere, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărîri.
Art. 2. – Începând cu anul 1969, producţia de mare serie de broaşte şi balamale pentru binale şi mobilier se va executa de către întreprinderile specializate de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
Art. 3. – Denumirea Întreprinderii «Fierarul» - Arad se schimbă pe data de 1 aprilie în «Întreprinderea de articole metalice pentru mobilă şi binale» Arad.
Art. 4. – Comitetul de Stat al Planificări şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificările corespunzătoare în planurile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerului Economiei Forestiere”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 39, 26 martie 1968.

marți, 29 septembrie 2009

Fabrica de conserve Turnu Măgurele

,,Hotărîrea nr. 811
privind înfiinţarea întreprinderii industriale de stat «Fabrica de conserve Turnu Măgurele», sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Alimentare

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte :
Articol unic. – Pe data de 1 mai 1968 se înfiinţează întreprinderea industrială de stat «Fabrica de conserve Turnu Măgurele», cu sediul în municipiul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Alimentare.
Întreprinderea industrială de stat «Fabrica de conserve Turnu Măgurele» se organizează şi va funcţiona potrivit Decretului nr. 199/1949 şi va avea ca obiect fabricarea conservelor de legume şi fructe”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 51, 15 aprilie 1968.

luni, 28 septembrie 2009

Ceas de mână OREX


Ceas de mână OREX (denumirea provine din ,,ORa EXacta") fabricat de Întreprinderea ,,Mecanică Fină” Bucureşti.

Ceas de mână OREX. Detaliu.

duminică, 27 septembrie 2009

Destituire director Chimpex

,,DECRET PREZIDENŢIAL
privind destituirea tovarăşului Gheorghe Sava din funcţia de adjunct al ministrului industriei chimice
Pentru abuzurile şi ilegalităţile săvîrşite în perioada cît a îndeplinit funcţia de director al Întreprinderii de condiţionare şi livrare a produselor chimice şi petroliere «Chimpex» Constanţa,
Preşedintele Republicii Socialiste România decretează :
Articol unic. – Tovarăşul Gheorghe Sava se destituie din funcţia de adjunct al ministrului industriei chimice.
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republicii Socialiste România
Bucureşti, 11 iunie 1985.
Nr. 108”.
Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, anul XXI, nr. 30, 18 iunie 1985.

miercuri, 23 septembrie 2009

Reducerea preţurilor de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum

,,Hotărîrea nr. 794
cu privire la reducerea preţurilor de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte :
Art. 1. – Cu începere de la 22 aprilie 1968 preţurile de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum se reduc după cum urmează :
A) Produse electrotehnice
- frigider «Fram» , cu 15%
- frigider tip mobilă, cu 15%
- termostat pentru frigider, cu 50%
- agregat frigorific pentru frigiderul «Fram», cu 15,2%
- aparate de radio cu tranzistori «Nordic» şi «Nordic 2», cu 9,6%
- condensatoare din producţie internă şi din import pentru radioreceptoare şi televizoare, în medie cu 25%
- cablu paralel, plat, pentru antene de televizor, cu 50%.
[...]
Listele bunurilor de consum – pe produse şi sortimente – cu noile preţuri cu amănuntul, reduse potrivit prevederilor prezentei hotărîri, se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior, cu avizul Comitetului pentru Preţuri” [...].

Sursa
: Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 54, 24 aprilie 1968.

Fabrici sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini

,,Hotărîrea nr. 664
privind înfiinţarea unor întreprinderi industriale de stat sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotărăşte :
Art. 1. – Pe data de 1 aprilie 1968 se înfiinţează sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, următoarele întreprinderi industriale de stat, care se organizează şi vor funcţiona potrivit prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice ale statului :
A) Fabrica de frigidere - Găeşti, cu sediul în oraşul Găeşti, care va avea ca obiect fabricarea frigiderelor electrice pentru uz casnic;
B) Fabrica de aparate electronice de măsură şi industriale – Bucureşti, care va avea ca obiect producerea de aparate electronice de măsură, industriale şi medicale, de aparate de radiotehnică profesională şi specială;
C) Fabrica de ferite – Urziceni, cu sediul în oraşul Urziceni, care va avea ca obiect fabricarea miezurilor de ferite pentru industria electronică, automatizări şi bunuri de consum;
D) Uzina de cinescoape – Bucureşti, cu sediul în municipiul Bucureşti, care va avea ca obiect fabricarea tuburilor cinescop pentru televizoare.
Art. 2. – Pentru întreprinderile prevăzute la articolul 1, indicatorii planului de muncă şi salarii pe anul 1968 se vor asigura în cadrul indicatorilor aprobaţi de Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
Art. 3. – Pînă la aprobarea studiilor tehnico-economice, cheltuielile privind funcţionarea întreprinderilor prevăzute la articolul 1 se vor finanţa în limita fondurilor prevăzute în planul de investiţii pe anul 1968 pentru aceste obiective, pe bază de devize financiare aprobate de Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 21, 11 martie 1968.

marți, 22 septembrie 2009

Unităţile de construcţii-montaj, lucrările în antrepriză

,,Decret al Consiliului de Stat
privind îmbunătăţirea organizării unităţilor de construcţii-montaj, în vederea preluării execuţiei lucrărilor în antrepriză
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează :
Art. 1. – Pe data prezentului decret toate unităţile de construcţii-montaj se reorganizează, pentru execuţia lucrărilor în acord global, prin preluarea acestora în antrepriză.
Unitatea de bază în activitatea de construcţii-montaj este brigada complexă şi brigada specializată de antrepriză.
Unităţile prin care se asigură coordonarea execuţiei lucrărilor de către brigăzi sînt antrepriza, întreprinderea-antrepriză, trustul şi centrala de antrepriză generală.
[…]
Art. 6. – Pe data de 16 martie 1984 se înfiinţează centralele de antrepriză generală, trusturile de antrepriză generală şi întreprinderile-antrepriză de construcţii-montaj din anexa nr.1, unităţi cu personalitate juridică, cu sediul, subordonarea, obiectul de activitate, gradul de organizare şi grupa de ramură prevăzute în aceeaşi anexă.
[…]
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republicii Socialiste România
Bucureşti, 16 martie 1984.
Nr. 92”.

ANEXA Nr. 1
Lista
centralelor-antrepriză generală, trusturilor-antrepriză generală şi întreprinderilor-antrepriză de construcţii-montaj care se înfiinţează :
Denumirea...sediul...subordonarea
Ministerul Construcţiilor Industriale
1)Centrala-antrepriză generală de construcţii industriale Bucureşti...Bucureşti...Ministerul Construcţiilor Industriale
2) Trustul-antrepriză generală de lucrări speciale şi izolaţii tehnologice Bucureşti...Bucureşti... Ministerul Construcţiilor Industriale
3) Întreprinderea de utilaj greu şi de transport pentru construcţii Iaşi...Iaşi (judeţul Iaşi)...Centrala de mecanizare pentru construcţii industriale Bucureşti
4) Întreprinderea de utilaj greu şi de transport pentru construcţii Piteşti...Piteşti (Argeş)...Centrala de mecanizare pentru construcţii industriale Bucureşti
5)Întreprinderea de utilaj greu şi de transport pentru construcţii Oradea...Oradea (Bihor)...Centrala de mecanizare pentru construcţii industriale Bucureşti
Ministerul Energiei Electrice
1)Întreprinderea-antrepriză de construcţii-montaj şi reparaţii uzine electrice...Bucureşti...Centrala industrială de producere a energiei electrice şi termice
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor
1) Centrala-antrepriză generală de construcţii hidrotehnice...Constanţa (Constanţa)...Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor
2) Întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate...Buzău (Buzău)...Centrala- antrepriză generală de construcţii căi ferate Bucureşti
3) Exploatarea de cariere Sitorman (unitate cu personalitate juridică potrivit art. 26 din Legea nr. 5/1978)...Mihail Kogălniceanu (Constanţa)... Centrala-antrepriză generală de construcţii hidrotehnice Constanţa
Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii
1)Trustul-antrepriză generală de construcţii-montaj şi reparaţii Braşov...Braşov (Braşov)... Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
1)Întreprinderea-antrepriză de construcţii hidrotehnice pentru îmbunătăţiri funciare...Bucureşti...Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultură
ANEXA Nr. 3
Lista
Unităţilor de construcţii-montaj care îşi schimbă denumirea sau sediul ori subordonarea
Denumire anterioară, denumire nouă; subordonare anterioară, subordonare nouă; sediul anterior, sediul nou.
Ministerul Construcţiilor Industriale
1) Trustul de construcţii chimice Midia-Năvodari, Trustul-antrepriză generală de construcţii industriale Constanţa; Ministerul Construcţiilor Industriale; Midia-Năvodari (Constanţa), Constanţa (Constanţa).
2) Întreprinderea de utilaj greu şi de transport pentru construcţii Bucureşti; Centrala de mecanizare pentru construcţii industriale Bucureşti, Centrala-antrepriză generală de construcţii industriale Bucureşti; Bucureşti.
Ministerul Energiei Electrice
1) Trustul de construcţii şi instalaţii pentru centrale nuclearoelectrice, Întreprinderea-antrepriză de construcţii nuclearo-electrice; Ministerul Energiei Electrice; Cernavodă (Constanţa).
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor
1) Întreprinderea de utilaje grele pentru construcţii; Centrala Canal Dunăre-Marea Neagră, Centrala-antrepriză generală de construcţii hidrotehnice Constanţa; Basarabi (Constanţa).
2) Întreprinderea de comerţ exterior ,,Contransimex”; Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Centrala-antrepriză generală de construcţii căi ferate Bucureşti; Bucureşti.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, anul XX, nr. 21, 19 martie 1984.

duminică, 6 septembrie 2009

Plachete şi medalii - Întreprinderea Electrocontact Botoşani

,,Plachetă din tablă din inox dimensiuni 112 X 100 mm, greutate 17,3 g, fără dată [1979], grosime 1 mm, vopsită cu fond roşu, iar scrisul şi desenul cu culoarea albă. Pe plachetă se identifică : imitaţia unui sul de ţesătură reprezentând industria textilă; în dreapta sus pe un fascicul de linii orizontale scrie : EXPOZIŢIA FILATELICĂ, iar în cîmpul medaliei BOTOŞANI. În stînga conturul neregulat a cărui suprafaţă este formată din linii subţiri, reprezentînd judeţul Botoşani, cu linii de 1 mm, grosime pe contur şi linii oblice subţiri se marchează conturul municipiului Botoşani, capitala judeţului. Peste suprafaţa parţială a judeţului şi municipiului se suprapune stema judeţului Botoşani, care reprezintă particularităţile specifice [...]. Pe latura superioară se evidenţiază siglele EcB ELECTROCONTACT. Jos a 35-a ANIVERSARE A PROCLAMĂRII REPUBLICII SOCIALISTE”.
Sursa : Theodor F. Zavidei, Medalistica filatelică, Botoşani, 1993, p. 84-85.


,,Plachetă din tablă de inox 75 X 70 mm, grosime ½ mm. Pe suprafaţa plachetei folosindu-se de culoarea roşie distingem : prin tehnica zincării o complexitate de edificii industriale care explică NAŢIONALIZAREA A 35-A ANIVERSARE, naţionalizare care a fost înfăptuită în mod abuziv. Mesaj : EXPOZIŢIA FILATELICĂ OMAGIALĂ 1948-1983, iar jos ELECTROCONTACT BOTOŞANI”.
Sursa : Theodor F. Zavidei, Medalistica filatelică, Botoşani, 1993, p. 126.


,,Medalie unifaţă din tombac grosime 2 mm, greutate 65,8 g. Bordură de 1 mm şi bordură de 6 mm, pe care citim : ELECTROCONTACT BOTOŞANI. Pe restul suprafeţei parţial poroasă identificăm : îm mijloc complexul de clădiri format din 4 corpuri sub care un dreptunghi de 32 X 5 mm, format din panglică cu capetele bifurcate, pe care scrie numele şi prenumele medaliatului ZAVIDEI THEODOR. În partea inferioară se identifică 2 ramuri de laur înmănunchiate. Pe partea superioară a medaliei, pe terminaţia unui dreptunghi citim emblema : ECB – 1987 luna şi ziua au fost omise”.
Sursa : Theodor F. Zavidei, Medalistica filatelică, Botoşani, 1993, p. 227.

sâmbătă, 5 septembrie 2009

Întreprinderea de sîrme şi cabluri Hîrşova

,,Decret al Consiliului de Stat
privind înfiinţarea Întreprinderii de sîrme şi cabluri Hîrşova

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează :
Art. 1. – Pe data prezentului decret se înfiinţează Întreprinderea de sîrme şi cabluri Hîrşova, cu sediul în oraşul Hîrşova, judeţul Constanţa, în subordinea Centralei industriale de prelucrări metalurgice Bucureşti de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Metalurgice, avînd ca obiect de activitate fabricarea de cabluri din oţel, sîrmă din oţel, cuie, ţinte şi alte asemenea produse.
Art. 2. - Întreprinderea de sîrme şi cabluri Hîrşova funcţionează pe baza autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, se organizează potrivit normelor legale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat şi se încadrează în gradul III de organizare.
Art. 3. - Întreprinderea de sîrme şi cabluri Hîrşova va utiliza reţelele tarifare şi nivelurile de retribuire : Siderurgie B pentru muncitorii din secţia (atelierul) de trăgătorie, Construcţii de maşini A pentru munca în acord la muncitorii din secţiile (atelierele) cabluri şi cuie şi pentru munca în regie la muncitorii din secţia (atelierul) de întreţinere şi reparaţii, potrivit Legii retribuiriidupă cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, iar retribuţia tarifară a personalului de conducere şi execuţie, tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ din aparatul funcţional va fi corespunzătoare grupei III de ramuri.
Art. 4. – Pentru conducerea activităţii şi asigurarea cu utilaje şi forţă de muncă necesare se aprobă pentru anul 1985 un număr de 3 posturi.
Personalul de administraţie va fi asigurat în cadrul planului de muncă şiu retribuire al Ministerului Industriei Metalurgice, pe baza normativelor legale.
Art. 5. – Ponderea personalului de administraţie va fi de cel mult 3,5% din totalul personalului muncitor prevăzut în planul anual al întreprinderii.
Art. 6. – Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea raţională a personalului din unităţile socialiste, a cărui aplicare a fost prelungită prin Decretul nr. 451/1980, nu se aplică posturilor din unităţile de la care se transferă personalul necesar Întreprinderii de sîrme şi cabluri Hîrşova.
Art. 7. – Anexa nr. 2 la Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 367/1973 privind unele măsuri de reorganizare a centralelor industriale, unităţilor asimilate acestora, precum şi a unor întreprinderi de stat, se modifică corespunzător prevederilor prezentului decret.
Nicolae Ceauşescu
Preşedintele
Republicii Socialiste România
Bucureşti, 30 septembrie 1985.
Nr. 302”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, anul XXI, nr. 49, 7 octombrie 1985.

duminică, 16 august 2009

Industria chimică-1973

Combinatul chimic Işalniţa Craiova – acetilenă, acid acetic, alcool butilic, alcool polivinilic, aldehidă acetică, catalizatori, poliacetat de vinil, uree.
Combinatul petrochimic Ploieşti – etilen glicol, acid tereftalic.
Combinatul petrochimic Brazi – benzen, glicerină, industrie petrochimică, polietilenă, polistiren, rafinărie de petrol, reformare catalitică, toluen,
Combinatul chimic ,,Azochim” Roznov – azotat de amoniu, uree.
Combinatul chimic Făgăraş - anilină, bachelită, fenol, nitrobenzen, nitroceluloză, răşini ureo-formaldehidice, medicamente.
Combinatul chimic ,,Azomureş” Târgu-Mureş – uree.
Combinatul petrochimic Piteşti – negru de fum, polietilenă.
Combinatul petrochimic Râmnicu-Vâlcea - policlorură de vinil.
Combinatul chimic Gheorghe Gheorghiu-Dej – acetilenă, acetonă, benzen, butadienă, cauciuc sintetic, D.D.T., H.G.H., hexaclorciclohexan, acid clorhidric, polistiren.
Combinatul chimic Borzeşti – policlorură de vinil.
Combinatul chimic Turnu-Măgurele – uree.
Fabrica de conserve ,,Mureşeni” Târgu-Mureş – acid acetic alimentar.
Fabrica de celuloză şi hârtie Zărneşti – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Buşteni – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Cluj – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Dej – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Ghimbav – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Letea – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Petreşti – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Prundu Bârgăului – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Turnu Severin – celuloză şi hârtie.
Fabrica de celuloză şi hârtie Vama – celuloză şi hârtie, mucava.
Combinatul de celuloză şi hârtie Brăila – celuloză şi hârtie, celofibră, fibre cord.
Combinatul de celuloză şi hârtie Piatra Neamţ – celuloză şi hârtie.
Combinatul de celuloză şi hârtie Suceava – celuloză şi hârtie.
Uzina de fibre sintetice Săvineşti – acetilenă, acid cianhidric, caprolactamă, melană (poliacrilonitril), relon (policaprolactamă).
Uzina chimică Turda – clorură de metil, D.D.T., hexaclorciclohexan, produse clorosodice, tetraclorură de carbon, acetilenă, policlorură de vinil.
Uzina chimică Râşnov – acetilenă, acid acetic, alcool polivinilic, poliacetat de vinil.
Uzina chimică ,,Solventul” Timişoara – acetonă, cloroform, clorură de metil, esteri, eter etilic, polistiren, alcool etilic, pigmenţi-vopsele, plastifianţi.
Uzina chimică Târnăveni – acid clorhidric, carbid.
Uzina de antibiotice Iaşi – medicamente.
Uzina chimică Copşa Mică – acid formic, acid cianhidric, acid oxalic, aldehidă formică, negru de fum, stiplex.
Uzina chimică ,,Colorom” Codlea – anilină, coloranţi sintetici.
Uzina chimică ,,Sinteza” Oradea – acid izoftalic, salicilic, alcool etilic, anhidridă trimetilică, aspirina, etilvanilina, plastifianţi, medicamente, acid benzoic.
Uzina chimică Margina – acid aceticm metanol.
Uzina chimică Victoria - aldehidă formică, eter etilic, metanol, nitroceluloză, răşini ureo-formaldehidice, schimbători de ioni.
Uzina chimică Sibiu - dextrină
Uzina de fibre sintetice ,,Teron” Iaşi – fire şi fibre sintetice, terilen, poliesteri, .
Uzina de fibre sintetice Lupeni – acetat de celuloză, celofibră.
Combinatul de celuloză din paie Palas
Combinatul de celuloză din paie Călăraşi
Fabrica de detergenţi ,,Chimica” Cluj
Fabrica de detergenţi Timişoara - săpun
Fabrica de detergenţi Ploieşti

Sursa : Viorica Niac, Gavril Niac, Chimia pentru bacalaureat, Cluj, 1973.

luni, 3 august 2009

Întreprinderea mecanică navală Constanţa

,,Hotărîre
privind înfiinţarea Întreprinderii mecanice navale Constanţa

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r e ş t e :

Art. 1. – Pe data de 1 iulie 1972 se înfiinţează Întreprinderea mecanică navală Constanţa, cu sediul în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, în subordinea Centralei industriale pentru construcţii navale Galaţi de sub de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
Întreprinderea mecanică navală Constanţa se organizează şi funcţionează pe principiul gestiunii economice, avînd personalitate juridică, potrivit prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat, şi va avea ca obiect de activitate producerea de piese turnate şi forjate, valvule, mecanisme, detalii şi subansamble mecanice şi electrice, obiecte de completare şi amenajări specifice construcţiilor de nave.
Art. 2. – Pe data de 1 iulie 1972 unitatea din municipiul Constanţa, strada Cumpenei nr. 12, se desprinde din cadrul Întreprinderii metalurgice ,,Energia”, din subordinea Consiliului popular al judeţului Constanţa, şi trece la Întreprinderea mecanică navală Constanţa, înfiinţată la art. 1.
Trecerea unităţii se face cu întregul activ şi pasiv rezultat din bilanţul contabil încheiat la 30 iunie 1972, precum şi cu indicatorii de plan economici şi financiari aferenţi acestei unităţi, potrivit protocolului încheiat între Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Constanţa şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini.
Personalul aferent unităţii se transferă la Întreprinderea mecanică navală Constanţa în interesul serviciului, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 3. – Se autorizează Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor ca, pe baza propunerilor făcute de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini împreună cu Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Constanţa, să introducă modificările corespunzătoare în planul economic şi financiar al acestora.
De asemenea, se autoriză Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare în mijloacele de echilibrare a bugetului judeţului Constanţa.
p. Preşedintele
Consiliului de Miniştri,
Ilie Verdeţ
Bucureşti, 28 iulie 1972.
Nr. 867”.
Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România 1972, Partea I, Nr. 84, p. 665.

sâmbătă, 1 august 2009

Întreprinderea Frigoriferul portuar Constanţa

,,Hotărîre
privind înfiinţarea întreprinderii Frigoriferul portuar Constanţa
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r e ş t e :

Art. 1. – Pe data de 1 septembrie 1972 se înfiinţează întreprinderea Frigoriferul portuar Constanţa, cu sediul în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, în subordinea Centralei industrializării cărnii, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor – Departamentul industriei alimentare.
Întreprinderea Frigoriferul portuar Constanţa se organizează şi va funcţiona ca unitate cu gestiune economică şi personalitate juridică, potrivit prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat, avînd ca obiect de activitate antrepozitarea de mărfuri congelate aflate în tranzit.
Art. 2. – Numărul de salariaţi şi fondul de salarii pentru întreprinderii Frigoriferul portuar Constanţa se vor asigura în cadrul indicatorilor planului de muncă şi salarii aprobaţi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor – Departamentul industriei alimentare.
p. Preşedintele
Consiliului de Miniştri,
Ilie Verdeţ
Bucureşti, 22 august 1972.
Nr. 960”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, 1972.

joi, 30 iulie 2009

Fabrica de elemente pneumatice de automatizări Bârlad

,,Hotărîre
privind înfiinţarea întreprinderii Fabrica de elemente pneumatice de automatizări în municipiul Bîrlad

Art. 1. – Pe data de 1 iunie 1972 se înfiinţează întreprinderea Fabrica de elemente pneumatice de automatizări, cu sediul în municipiul Bîrlad, judeţul Vaslui, în subordinea Centralei industriale de automatizări Bucureşti, de sub îndrumarea şi contolul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
Fabrica de elemente pneumatice de automatizări se organizează şi funcţionează pe principiul gestiunii economice, avînd personalitate juridică, şi va avea ca obiect de activitate producerea de elemente pneumatice de automatizări.
Art. 2. – Indicatorii planului de muncă şi salarii pe anul 1972, pentru întreprinderea Fabrica de elemente pneumatice de automatizări, se vor asigura în cadrul indicatorilor aprobaţi pentru Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini.
Numărul de personal de toate categoriile necesar Fabricii de elemente pneumatice de automatizări, pentru anul 1972, se va stabili de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, pe bază de norme de muncă elaborate conform reglementărilor legale.
p. Preşedintele
Consiliului de Miniştri,
Ilie Verdeţ
Bucureşti, 2 iunie 1972.
Nr. 623”.

Sursa
: Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, 1972, partea I, nr. 66, p. 505.

Fier de călcat ,,Zefir”


Fierul de călcat era ajustat în funcţie de materialul pe care era folosit. Observăm nume de materiale noi, sintetice, produse de industria chimică : nylon, tercot.

Pe spatele fierului de călcat stă scris denumirea produsului şi sigla întreprinderii producătoare alături de alte date tehnice.

Fier de călcat produs la Întreprinderea ,,Electromureş” Târgu-Mureş.

sâmbătă, 25 iulie 2009

Şantiere navale

Şantierele navale aparţin ramurii industriale a prelucrării metalelor şi a construcţiilor de maşini. Ca subramură ele fac parte din industria mijloacelor de transport.
În 1948, R.P.R. avea patru şantiere navale de construcţie, la Galaţi şi Brăila (regiunea Galaţi), Turnu-Severin (regiunea Craiova) şi Olteniţa (regiunea Bucureşti). Dintre şantierele enumerate, cel de la Galaţi era ,,cel mai mare şantier naval”[1] şi ,,principalul furnizor de nave maritime comerciale de tonaj mediu” [2]. În aceeaşi perioadă în şantiere navale precum Constanţa, Tulcea, Orşova sau Giurgiu se executau doar lucrări de reparaţie.
După 1960 şantierele navale beneficiază de o atenţie mai mare şi se dezvoltă multe şantiere navale care din ateliere de reparaţii navale ajung să şi construiască ambarcaţiuni [3].
Şantierul naval Galaţi este martorul unor premiere : lansarea în 1968 a primului vrachier de construcţie românească de 12500 tdw, numit ,,Petroşani” [4]; terminarea lucrărilor la prima platformă de foraj marin, numită ,,Gloria” şi care ,,a conferit constructorilor gălăţeni cel mai mare prestigiu” [5]. În continuare s-au construit noi tipuri de nave şi mai perfecţionate : cargouri multifuncţionale, mineraliere şi vrachiere de tonaje mari.
Şantierul naval Brăila a fost înfiinţat la 8 mai 1840 când purta denumirea de Şantierul naval ,,România”. În 1968 şantierul naval din Brăila fuzionează cu cel numit ,,Viitorul” [6]. În anii 1980 şantierul naval Brăila devine cel de-al doilea şantier maritim amplasat la Dunăre [7]. Printre tipurile de nave construite aici amintim cargourile şi navele de pescuit oceanic tip superatlantic, cele din urmă fiind ,,o premieră pentru industria românească de construcţii navale” [8].
Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin a fost înfiinţat în anul 1852. După 1948 îşi diversifică producţia prin construirea de nave maritime, iar începând cu anii 1976-8 se trece şi la construcţia de nave tehnice, precum şalandele sau gabarele, folosite în lucrări hidrotehnice şi portuare de mare anvergură [9].
În anul 1964, la şantierul naval s-a construit cargoul de 1500 tdw, clasa ,,Caransebeş” care avea următoarele caracteristici : lungimea maximă 73,78 metri, lungimea între perpendiculare 69,5 metri, lăţimea 10,75 metri, pescajul 5,6 metri, motorul principal avea 1500 CP, viteza era de 11 noduri şi raza de acţiune de 4000 de mile marine [10]. Ca nave asemănătoare amintim ,,Petrila”, ,,Turnu Severin” şi ,,Sighişoara”.
În anul 1948 s-a construit şantierul naval Olteniţa. Dacă la început aici s-au desfăşurat doar lucrări de reparaţii cu timpul s-a trecut şi la construcţia de nave. În 1960 s-a construit nava fluvială de pasageri ,,Olteniţa”, ,,cea mai modernă navă de acest tip construită la noi” [11]. Printre tipurile de nave produse amintim : drăgile maritime, împingătoarele-remorcher, macarale plutitoare.
La şantierul naval Constanţa care a fost înfiinţat în 1899 ca atelier de reparaţii navale [12] s-a dezvoltat începând cu anul 1962. În timpul R.S.R., el va ajunge să construiască petroliere [13] şi vrachiere [14].
La Giurgiu în afară de lucrări de reparaţie, se construiau şi drăgi, şalande, pontoane ridicătoare, remorchere, nave de semnalizare, geamanduri şi altele [15].

[1] Atena Herbst-Rădoi, Geografia economică a R.S.R., Bucureşti, 1969, p. 125.
[2] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 171.
[3] De altfel şi cele patru şantiere navale de construcţii din 1948 au cunoscut anterior o dezvoltare asemănătoare cu şantierele de reparaţii din perioada comunistă – în sensul că au trecut de la reparaţii simple la unele mai complexe, continuând şi cu lucrări de construcţie la mici ambarcaţiuni şi în cele din urmă la nave mai complexe.
[4] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 171.
[5] Ioan Brezeanu (coord.), Judeţele patriei. Galaţi. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 90.
[6] Valeriu Stoiu (coord.), Judeţele patriei. Brăila. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 164.
[7] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 172.
[8] Ibid.
[9] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 173.
[10] ,,Tehnium”, nr. 9 din 1983, p. 12-13.
[10] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 173.
[11] Elena Borodi, Ion Poppa (coord.), Judeţele patriei. Constanţa. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 120.
[13] De menţionat că cel mai mare petrolier românesc a fost lansat la apă în 1984 sub numele de ,,Biruinţa”. În decembrie 2007 el a fost casat.
[14] Ion A. Manoliu, Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984, p. 172.
[15] Ibid., p. 173.

Bibliografie
,,Tehnium”, nr. 9 din 1983.
Borodi, Elena, Poppa, Ion (coord.), Judeţele patriei. Constanţa. Monografie, Bucureşti, 1980.
Brezeanu, Ioan (coord.), Judeţele patriei. Galaţi. Monografie, Bucureşti, 1980.
Herbst-Rădoi, Atena, Geografia economică a R.S.R., Bucureşti, 1969.
Manoliu, Ion A., Nave şi navigaţie, Bucureşti, 1984.
Stoiu, Valeriu (coord.), Judeţele patriei. Brăila. Monografie, Bucureşti, 1980.

N.A. : Pentru a folosi textul articolului, ca şi imaginile sau alte materiale prezente în acest blog, reamintim că este necesară indicarea sursei : http://industrializarearomaniei.blogspot.com/.

joi, 23 iulie 2009

Realizări faţă de plan în industria petrolieră – ianuarie 1949

,,În ramura petroliferă am avut următoarele realizări în luna Ianuarie faţă de Plan :
Jud. Prahova 1 – Sonde în foraj Sovrom [1]...129%, Muntenia [2]...92,6%
2 – Sonde în producţie Sovrom...97,7%, Muntenia 99,17%
Jud. Dâmboviţa 1 – Sonde în foraj...102%
2 – Sonde în producţie...97,67%
Jud. Buzău 1 – Sonde în foraj...84%%
2 – Sonde în producţie Berca...85%, Monteoru...101%, Arbănaş...161%
Jud. Bacău 1 – Sonde în foraj...100%
2 – Sonde în producţie...116%
Planurile au ajuns la toate întreprinderile petrolifere, au fost prelucrate, astfel că 85% din muncitorii petrolişti cunosc sarcinile. Planul de Producţie Sovrom a fost înapoiat la Minister găsindu-se a fi prea încărcat. La Foraj Centrala Muntenia (Prahova) n’a putut realiza planul din cauză că în regiunea Băicoi unde se sapă 9 sonde noui – s’a dat peste un masiv de sare necunoscut, care îngreunează foarte mult forajul. Afară de aceasta au fost acţiuni de sabotaj direct la 10 sonde în luna Ianuarie, din care majoritatea s-au întâmplat la cele în foraj (sonda No. 3 Nucet a stat din foraj 78 ore din cauza unui motor defect).
O altă cauză este şi aceia că sondele programate să intre în producţie la anumite date, nefiind terminat forajul pentru punerea în producţie, s’a întârziat începerea exploatării. Unele sonde vechi au o producţie cu 67% faţă de cea prevăzută în Plan. Deasemeni un mare număr de maşini de intervenţie şi granice [3] au fost băgate în reparaţie, - lipsa lor resimţindu-se în procesul de producţie. Numai schelei Berca, pentru a face faţă producţiei îi trebuiesc 2 granice de intervenţie.
Alte cauze care au dus la neîndeplinirea Planului de ţiţei, au fost următoarele.
La 8 Ianuarie incendierea sondei No. 136 în timpul erupţiei, la 2 Ianuarie, a luat foc o staţie de pompe de benzină, la 2 Ianuarie a curs din rezervor o cantitate de 5000 litrii ţiţei la Băicoi, iar la 7 Ianuarie la rafinăria Teleajen s’au pierdut 13 mii litrii motorină.
S’au făcut începuturi promiţătoare la adaptarea de inovaţii (cazul echipei Oancea Gh. Dela Băicoi care a mutat turla sondei No. 33 la o distanţă de 200 metri, fără a mai fi demontată, depăşind norma cu 400% precum şi introducerea de noui netode sovietice de foraj).
Deasemeni în Jud. Buzău s’a inventat o pastă cu care s’au putut suda o conductă de oţel ce nu putuse fi sudată cu nici un fel de electrozi existenţi” [4].

Fragmentul prezentat este preluat dintr-un document intitulat ,,Situaţia din principalele ramuri de producţie din luna ianuarie 1949” redactat de Serviciul de sinteză din cadrul Direcţiunii organizatorice a Secţiei economice [5].
Extrasul se referă doar la industria petrolieră. Toate informaţiile trebuie luate cu reticienţă critică, mai ales procentele de sonde în foraj sau în producţie. Acţiunile de sabotaj nu pot fi nici ele luate ad literram, fiind mai curând o marcă a propagandei comuniste care punea nerealizarea prevederilor planului economic pe seama unor asemenea acţiuni decât pe neputinţă. Să remarcăm că se subliniază lipsa utilajelor necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor în cadrul industriei petroliere, ceea ce este de înţeles. România venea după un război în care a suferit numeroase pierderi, iar refacerea economică demara greu, parazitată de ,,ajutorul frăţesc” sovietic [6] . În aceste context, putem înţelege eforturile ulterioare de ridicare a unei industrii constructoare de maşini. De exemplu se spune, în document, că în judeţul Buzău nu s-a putut suda o conductă cu electrozii existenţi. Astfel că înţelegem de ce în 1951, la Cluj, a fost înfiinţată uzina ,,Carbochim”, care fabrica printre altele şi electrozi.

,,Istoria se face cu documente; unde nu sînt documente, nu este istorie” (manualul lui Langlois şi Seignobos) [7], iar ,,istoria nu este repovestirea izvoarelor” (G. Ritter), ci interpretarea lor [8].

[1] Sovrompetrol, una dintre primele societăţi mixte româno-sovietice, opera în industria petrolieră.
[2] Centrala Petrolieră Muntenia şi-a desfăşurat activitatea între 1948 şi 1950. În anul din urmă, alături de Centrala Petrolieră Moldova, a fost înglobată în Sovrompetrol.
[3] Macara folosită pentru deplasarea unor greutăţi pe verticală; trolii folosite în operaţiile de foraj.
[4] ANIC, fond C.C. al P.C.R. – Secţia economică, doasar 32/1949, f. 4-5.
[5] Secţia economică studia diferite probleme din domeniul ei de activitate, fiind o parte a aparatului CC al partidului.
[6] Amintim numai sovromurile care lucrau în contul datoriilor ţării noastre către URSS. Pe de altă parte, un ajutor real din partea ruşilor nu poate fi tăgăduit : aveau interes să-şi recupereze cât mai repede datoriile şi pe urmă, mai erau şi obligaţiile ideologice şi beneficiile propagandistice. Pe cale de consecinţă, ţara noastră a primit utilaje şi sprijin în ridicare de fabrici şi uzine ori acces la metode noi de lucru şi inovaţii.
[7] Lucian Boia, Jocul cu trecutul, ed a II-a, Bucureşti, 2002, p. 107.
[8] Florin Constantiniu, ,,Istoria nu este repovestirea izvoarelor”, ci interpretarea lor, ,,Historia”, anul VIII, 2008, nr. 77, p. 29-30.


N.A. : Pentru a folosi textul articolului, ca şi imaginile sau alte materiale prezente în acest blog, reamintim că este necesară indicarea sursei http://industrializarearomaniei.blogspot.com/ şi o confimarea prin email la adresa industrializare@gmail.com.

miercuri, 22 iulie 2009

Întreprinderi de stat pentru comerţul exterior

Comerţul era reglementat de stat. Rând pe rând, cele trei Constituţii ale regimului comunist consacră această calitate:
Constituţia din 1948
,,Art. 14.
Comerţul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercită de întreprinderi comerciale de stat, particulare şi cooperative” [1].
Constituţia din 1952
,,Art. 14.
În Republica Populară Româna, comerţul exterior este monopol de stat” [2].
Constituţia din 1965
,,Art. 8.
Comerţul exterior este monopol de stat” [3].
Diferite acte legislative reglementează modul în care se exercită monopolul statului asupra comerţului exterior. De exemplu, Decretul nr. 317 din 1949 şi legea din 1971.
Monopolul exercitat de stat era explicat prin nevoia apărării economiei naţionale ,,de eventualele încercări de imixtiune sau dominaţie economică din partea vreunei ţări sau a unor cercuri de afaceri cu care avem relaţii” [4].
Produsele economiei româneşti erau exportate în străinătate prin intermediul unor întreprinderi comerciale de stat. În denumirea acestor întreprinderi observăm lipsa diacriticelor, pentru a înlesni publicitatea şi implicit vânzarea produselor la export. Ne vom mărgini la a enumera întreprinderile de stat pentru comerţul exterior din R.P.R. şi câteva din produsele pe care acestea le exportă şi/sau importă :
Agroexport – produse ale agriculturii, plante medicinale.
Cartimex – ziare, reviste ilustrate, cărţi, mărci poştale, articole de artizanat, muzică.
Chimimport – produse ale industriei chimice (produse chimice, farmaceutice, cosmetice).
Difilm – filme de scurtmetraj şi lungmetraj.
Exportlemn – produse ale industriei lemnului (cherestea, mobilă).
Industrialexport – maşini şi utilaje agricole, diferite maşini-unelte; industria prelucrării metalelor şi constructoare de maşini.
Masinimport – material rulant, construcţii de fabrici, termocentrale, maşini pentru industria alimentară.
Metalimport – plumb, zinc, cupru.
Petrolexport – echipament petrolier.
Prodexport – produse agroalimentare (carne, vin)
Romanoexport – materiale ale industriei materialelor de construcţie (ciment tip ,,Portland”).
Technoimport.
Întreprinderile amintite erau promovate prin intermediul publicităţii care era realizată în diferite publicaţii, mai ales în cărţi traduse în limbi străine, dedicate descrierii ţării noastre. O astfel de carte este Roumanie [5], carte realizată de un colectiv numeros şi prestigios. La finalul cărţii găsim câteva pagini rezervate publicităţii la întreprinderi de stat pentru comerţul exterior. Reclamă se face şi la Tarom şi Navrom, societăţi care se ocupă de transportul aerian şi naval, dar şi la Oficiul de Control al Mărfurilor. Într-o altă publicaţie, Economic News From The Rumanian People’s Republic [6], redactată în limba engleză, şi al cărei rol era promovarea produselor româneşti peste hotare, se mai face reclamă şi la Romtrans, transporturi terestre şi ONT ,,Carpaţi”.

[1] http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1948.php, 22-07-2009.
[2] http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1952.php, 22-07-2009.
[3] http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php, 22-07-2009.
[4] Al. Deteşan (coord.), Curier economic-legislativ pentru uzul compartimentelor de export, Bucureşti, 1971, p. 19.
[5] Constantin Daicoviciu, Roumanie, Bucharest, 1958.
[6] ***, Economic News From The Rumanian People’s Republic, Bucureşti, 1956.


Bibliografie
Daicoviciu, Constantin, Roumanie, Bucharest, 1958.
Deteşan, Al. (coord.), Curier economic-legislativ pentru uzul compartimentelor de export, Bucureşti, 1971.
***, Economic News From The Rumanian People’s Republic, Bucureşti, 1956.
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1948.php, 22-07-2009.
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1952.php, 22-07-2009.
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php, 22-07-2009.

marți, 14 iulie 2009

Medalii Întreprinderea de Autoturisme Piteşti

,,Medalie din bronz cu diametrul 60mm, grosime 3mm, greutate 96,5g (se cunosc mai multe variante). Pe contur, bordură de 1mm. Pe mijlocul medaliei macheta autoturismului Dacia – standard tip 1300, unul din marea gamă de modele ale autoturismului de oraş construit la Întreprinderea de Autoturisme Piteşti – Colibaşi – Argeş, care a luat fiinţă în anul 1952. Text : EXPOFIL DACIA ’77.Subliniat de un arc de cerc. ROMÂNIA PITEŞTI 8 oct. 1977.
Revers : Bordură de 1mm în centru, marca întreprinderii reprezentată prin I.A.P. şi o pajură cu ciocul şi aripile lungi, stînd pe o stîncă (fost simbol al judeţului, ulterior emblema uzinei). În partea inferioară o bară 30X4mm.Text : ÎNTREPRINDEREA DE AUTOTURISME PITEŞTI. ANIVERSAREA A 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE” [1].

,,Medalie din tombac [2], cu diametrul 60mm, grosime 3mm, greutate 91,4g. Bordură ½ mm şi grosime de 5mm, pe care citim textul : EXPOZIŢIA FILATELICĂ «Dacia - 87» PITEŞTI 31 octombrie 1987. Pe suprafaţa reiată vertical, se distinge imaginea autoturismului Dacia 1300. Pe partea superioară emblema Întreprinderii de Autoturisme Dacia Piteşti.
Revers : Bordură de 1mm. Pe suprafaţa medaliei reiată distingem 2 corpuri de clădire, pe cel din dreapta citim : UZINA DE AUTOTURISME; în faţa clădirilor, 3 stîlpi-lampadare. Sub toate acestea, executat în incizie, un trapez destinat gravării numelui şi prenumelui medaliatului. Pe partea inferioară cunună de laur şi 1952 – 1987. Pe cerc scrie : ÎNTREPRINDEREA DE AUTOTURISME PITEŞTI” [3].

[1] Theodor F. Zavidei, Medalistica filatelică, Botoşani, 1993, p. 58;
[2] Aliaj de cupru cu zinc, de culoare roşiatică, folosit la fabricarea unor sârme, table etc.;
[3] Theodor F. Zavidei, Medalistica filatelică, Botoşani, 1993, p. 216-217.


Bibliografie
Zavidei, Theodor F., Medalistica filatelică, Botoşani, 1993.